Stresul ne îmbolnăvește inima. Ce spune medicul: "Evitați conflictele de orice natură"

Suntem tot mai stresați, nu facem mișcare și nu mâncăm ce trebuie. Și  ca și cum toate astea nu ar fi de ajuns, mulți dintre noi ajung să își înece amarul în alcool. Toate astea nu numai că ne îmbolnăvesc organismul, dar ne doboară și inima. Medicul Vasi Rădulescu  crede că inima trebuie controlată tot timpul și că un EKG e mai mult decât necesar.

“Aveți idee ce stă în spatele unei morți subite la tineri? Vă spun imediat. Cele mai multe cazuri răspunzătoare de deces la tineri sunt cardiomiopatiile hipertrofice (grosso modo, mușchiul inimii este foarte îngroșat), canalopatiile (transfer de potasiu, sodiu, calciu spre celulă sau spațiul extracelular) și sindroamele care pot da tulburări maligne de ritm (sindrom Brugada, sindroame de QT lung sau scurt, ultimele fiind în esență date tot de defecte ale unor canale celulare). Cele mai multe (CMH, sindrom Brugada, sindroame de QT scurt sau lung) pot fi relativ ușor identificate pe un banal traseu electrocardiografic. Intră la prevenție și e extrem de important. Să zicem că din 100,000 de tineri, se găsesc 5 cu așa ceva. Se justifică monitorizarea sau dăm înapoi spunând că sunt cheltuieli mari? Eu cred că se justifică și numai pentru un singur caz depistat”, spune medicul Vasi Rădulescu.

Cine are în familie cazuri de morți subite sau rude cu probleme cardiace, trebuie să se verifice din timp. E o chestiune de viață și de moarte. “Observăm tineri care fac stop cardiorespirator din senin și nu răspund la nicio manevră de resuscitare; depistarea aici e sfântă. Se pot da tratamente, se pot insera defibrilatoare, se pot explica anumite conduite ulterioare.

Depășind problema afecțiunilor amintite, orice om trebuie să conștientizeze că inima suferă la stress, tutun, alcool, droguri, alimentație necorespunzătoare, infecții, comorbidități. Le vom lua pe rând.

Stresul induce descărcare de substanțe care țin corpul în tensiune, cum ar fi cortizolul sau catecolaminele circulante, pe lângă hiperstimularea adrenergică directă. Acestea cresc frecvența cardiacă în detrimentul pauzei (diastola) alterând perfuzia coronariană, putând induce forme de cardiomiopatie dilatativă (prin tahicardii necontrolate mult timp) sau chiar evenimente coronariene acute (de la angor instabil la infarct cu ocluzie totală prin destabilizarea unei plăci de aterom). Sunt descrise conexiuni cu anumite structuri cerebrale care pot declanșa furtună electrică, cu tahicardii ventriculare ce degenerează în fibrilație ventriculară și apoi în stop. Stresul psihic face rău la orice nivel din corp. Depresia, anxietatea, tulburările psihice mixte sunt cunoscute drept factori importanți de risc cardiovascular”.

Tutunul accelerează ateroscleroza, acel proces care obstruează vasele de sânge. “Plăcile de aterom se formează în arterele coronare și scad perfuzia miocardului, putând da sindrom coronarian când placa se destabilizează; se formează în carotide și dau amețeli cumplite prin scăderea fluxului sangvin către creier; se formează în arterele membrelor inferioare și dau arteriopatie intermitentă (obliterantă, cu clase diferite de severitate) etc. Tutunul dăunează grav plămânilor, creierului, stomacului.

Alcoolul este cardiotoxic, dar depinde aici doza. 20 – 30 de grame pe zi de alcool sunt cardioprotectoare, scăzând riscul de infarct; scad și riscul de AVC. Vinul roșu este și antioxidant, optimizează și colesterolul. Tot ce depășește măsura amintită este toxic. După un consum îndelungat, ne trezim cu pacienți care au cardiomiopatie dilatativă indusă de alcool, cu funcția de pompă a inimii sever alterată. Chiar și o cantitate mare băută pe o perioadă scurtă poate induce dilatație, în așa-numitul sindrom al inimii de vacanță. Procesul este reversibil din fericire, dar nu-i doresc nimănui să-l experimenteze.

Drogurile, în special cele intravenoase, sunt deosebit de periculoase, putând induce tulburări de conducere, aritmii severe, chiar stop cardiac. Nu consumați așa ceva nici măcar cu scop de experimentare”, adaugă specialistul

Nu există alimente care protejează inima. “Există alimentație cu bun simț, unde doza e regină. Câteva reglementări se impun: fără sare în exces, fără grăsimi multe, câteva fructe (mai multe dacă sunteți activi și ardeți repede caloriile din ele), multe legume, hidratare corespunzătoare.

Mâncarea tip fast-food, coroborată cu sedentarismul duce la obezitate, diabet, boli semnificative de inimă și de vase. Un corp sănătos este unul dinamic, cu o masă corporală optimă, bine hrănit, bine hidratat, bine odihnit, cu un psihic echilibrat. Atenție la cofeina în exces și la combinațiile dubioase cu energizante sau alcool! Grăsimile în exces pot conduce la ateroscleroză (sunt încă multe controverse aici despre cele saturate sau nesaturate). Procesul de ateroscleroză este complex, implicând colesterolul LDL, oxidarea acestuia, microleziuni în endoteliul vascular, un proces inflamator aferent și alte mecanisme intime; lipidele rămân însă factor de risc important.

Orice infecție care poate trece în sânge are potențial de afectare a inimii. Lucrul acesta e rar la persoanele imunocompetente, dar nu exclus. Infecțiile la nivelul dinților trebuie tratate prompt. Cele în sfera ORL la fel. Orice infecție se tratează cu adresare la medic, nu cu antibiotic luat la întâmplare! Există procese de endocardită cu germeni care ajung în torentul sangvin prin diferite porți de intrare și care lasă leziuni permanente semnificative la nivelul aparatelor valvulare.

Orice afecțiune trebuie controlată. Hipertensiunea arterială, dislipidemiile, diabetul zaharat cresc semnificativ riscul cardiovascular. Mergeți la medic pentru analizele de rutină, mergeți la medicul diabetolog pentru fixarea schemei antidiabetice, controlați viguros glicemiile, monitorizați tensiunea arterială cu un aparat bun la domiciliu (sunt bune și cele electrice, luați unul cu manșetă care se pune pe braț, deasupra cotului)”, mai spune medicul Vasi Rădulescu

Mișcarea ajută enorm inima. Nu faceți sport intens dacă aveți obezitate, cordul fiind deja chinuit. Puteți merge pe jos la pas alert, prin aer curat. Puteți practica înotul, mersul pe bicicletă, joggingul. Există studii multiple care arată efecte benefice ale mișcării chiar după infarct miocardic. Există studii care arată menținerea lungă în ritm sinusal postconversie din fibrilație atrială la cei care fac sport moderat.

Evitați conflictele de orice natură, ele generează stări de tensiune care pot crește tensiunea arterială, alura ventriculară, pot modula penetranța unor canalopatii, pot activa focare anormale.

Recomand efectuarea unui traseu EKG de către oricine, chiar de la vârste fragede; analizele cu tot ce înseamnă profil lipidic, profil tiroidian și tot ce vă spune medicul de familie sunt iarăși foarte importante. Cei care au deja patologii multiple trebuie monitorizați în ambulator la cardiologie. Medicația este sfântă și recomandările medicului specialist cardiolog trebuie respectate cu strictețe.

Pierdem cei mai mulți oameni prin boli cardiovasculare și e trist, deoarece prevenția ar trebui să existe la tot pasul. Vedem infarct miocardic acut la tineri de 25 de ani. Vedem morți subite care poate ar fi fost prevenite dacă se știa afecțiunea și se implanta un defibrilator. Cheltuim enorm pentru prelungirea vieții unor oameni care se chinuie cumplit, când educația decentă ar trebui să limiteze apariția acestor boli.