Medic: În marea majoritatea a situațiilor, kilogramele în plus apar din cauza...

Hormonii ne conduc viața, dar modul în care noi alegem să trăim, adică stilul nostru de viață, are impact major asupra lor. Ce ar trebui să facem pentru a influența în bine sistemul endocrin şi ce legătură au hormonii cu îngrăşarea, aflăm de la dr. Ruxandra Dobrescu, medic primar endocrinolog.

1. Când ar trebui să consultăm un medic endocrinolog?

Hormonii pe care îi secretă glandele noastre endocrine sunt foarte diverși și reglează, practic, activitatea întregului organism. Și, din cauza aceasta, sunt o mulțime de manifestări care pot atrage atenția asupra unei probleme endocrine. Unele astfel de manifestări sunt evidente, cum este dereglarea ciclurilor menstruale la femeie, este ceva ce observăm imediat, altele sunt vizibile cu ochiul liber, precum apariția unui nodul la tiroidă pe care în putem observa chiar noi, uitându-ne în oglindă. Alte manifestări pot să fie mai discrete sau nu neapărat sugestive pentru problema de fond. De exemplu, o hipertiroidie, adică un exces de hormoni tiroidieni, poate să se manifeste prin palpitații, prin transpirații, prin probleme cu somnul, prin anxietate, depresie. Este important să știm lucrurile acestea, iar primul pas ar trebui să-l facem spunând medicului de familie, care după ce ne ascultă povestea ne direcționează către medicul care se poate ocupa cel mai bine de noi. Ca un alt exemplu, dacă avem un exces de cortizol din glandele suprarenale, asta poate să dea obezitate, poate să dea creștere de tensiune. Dacă avem un nodul suprarenalian care produce aldosteron, acesta poate să crească tensiunea, mai ales la o persoană tânără, deci e greu să știm din start în ce direcție să o luăm din cauza aceasta. Când avem dubii, este bine să consultăm medicul de familie.

2. Care sunt principalele boli endocrine cu care se confruntă românii?

Cred că cele mai frecvente probleme endocrine sunt bolile tiroidiene și mai ales tiroidita autoimună pe care o întâlnim din ce în ce mai des în zilele noastre, probabil și din cauză că ajungem să diagnosticăm mai des având o mulțime de teste de laborator uzuale, precum determinarea anticorpilor ATPO sau măsurarea funcției hormonilor tiroidieni THS (T3, T4). Statistici la nivelul întregii lumi spun că problemele tiroidiene pot ajunge să afecteze cam 10% din populație, ceea ce e foarte mult, sunt valori comparabile cu cele pentru diabetul zaharat. De cele mai multe ori, este posibil să nici nu știm când se instalează o astfel de problemă tiroidiană, pentru că modificările sau manifestările pot să fie de multe ori discrete. Adică o stare de oboseală, o lipsă de concentrare, intoleranță la frig, pot să atragă atenția că începe să se instaleze un deficit de hormoni tiroidieni, un hipotiroidism, care, în etapele inițiale, poate ușor să fie trecut cu vederea. Deci este important, cumva să avem mintea deschisă către tipul acesta de afecțiune și dacă avem dubii să mergem să facem niște investigații cu atât mai mult cu cât avem în familie antecedente cu probleme similare. Dacă cineva din familia noastră este diagnosticat cu o tiroidită autoimună sau cu orice altfel de boală autoimună, acest lucru crește șansele dezvoltării unei astfel de patologii în întreaga familie, pentru că există o predispoziție genetică importantă.

3. Care sunt factorii de stil de viață care pot influența negativ sistemul hormonal al organismului?

Evident că genele nu le putem schimba, dar sunt o mulțime de lucruri care țin de noi și pe care le putem schimba. Unul dintre ele este fumatul. Știm toţi că fumatul face rău. Ei bine, face rău și din punctul de vedere al bolilor endocrine, adică poate să contribuie la apariția nodulilor tiroidieni și să exacerbeze evoluția unei tiroidite autoimune. Un alt factor de risc sunt kilogramele în plus, despre care știm cu toții că nu sunt bune și încercăm să controlăm greutatea, dar și acestea, și obezitatea, sunt un factor de risc în apariția nodulilor tiroidieni. Stresul este unul dintre elementele care contribuie în mod decisiv la declanșarea și apoi la evoluția accelerată a bolilor tiroidiene autoimune. De asemenea, tindem să consumăm din punct de vedere alimentar o mulțime de alimente pe care ar trebui să le excludem pentru că sunt pline de conservanți, hiperprocesate, cum sunt, de exemplu mezelurile, fast-food-ul sau toate snackurile de ronțăit, care vin ambalate și nu numai, pe care le mâncăm nu de foame, ci de poftă, ori în situații de consum social, sunt pline de tot felul de substanțe care nu ne fac bine și sunt periculoase din multe puncte de vedere. Și dacă discutăm de automimunitate, tiroidă autoimună, mai ales în cazul acesta este important să eliminăm toate toxicele din viața noastră, pe cât se poate. Este un lucru la care ar trebui să fim toți atenți, în permanență.

Vezi şi: Cum se ţine dieta cu care Cătălin Crişan a slăbit peste 30 de kilograme

4. Poate estrogenul să influenţeze apariţia cancerului?

Acest lucru este valabil pentru anumite tipuri de cancer, cel care îmi vine în minte este cel de sân, pe de altă parte, trebuie să înțelegem că jumătate din populația globului, respectiv femeile, produc în mod natural acest estrogen, care, atâta timp cât este în cantitățile potrivit, după logica firească și într-un  control strict, nu face rău, din contră, este unul dintre hormonii foarte importanți pentru femeie. Problemele apar atunci când facem abuz de unele alimente, cum ar fi carnea de pui, pieptul de pui, care provine de la păsări ce nu au fost crescute în condițiile cele mai corecte și sunt pline de hormoni. Iar în aceste situații avem surpriza să apară probleme și unde nu ne-am aștepta, adică dincolo de femeile cu cancer de sân, care reprezintă o categorie restrânsă, pot apărea probleme la copii, precum dezvoltarea țesutului mamar, adică ginecomastie, la băieți, lucru pe care în mod evident ar  trebui să-l prevenim.

5. Datele arată că 1 din 10 români are diabet. Ce ar trebui să facem să prevenim boala?

Este o statistică ce coincide cu cea la nivel mondial. Principala problemă când vine vorba despre apariția diabetului o reprezintă, de fapt, obezitatea. Când kilogramele sunt în plus, când există exces important, duc la rezistența la insulină, ceea ce înseamnă că organismul nostru nu mai reușește să foloseacă aşa cum trebuie insulina pe care o secretă pancreasul. Asta se vede în dezechilibrul glicemic, mai exact, cresc glicemiile și acesta este unul dintre elementele care definește diabetul, dar acest lucru poate să aibă și alte implicații la nivel endocrin, de exemplu în sindromul de ovare polichistice. În cazul acestei tulburări endocrine, rezistența la insulină poate să dezechilibreze ciclurile menstruale la femeie. Practic, ce putem face ca să prevenim această cascadă de factori este să mergem la rădăcina problemei, adică să combatem kilogramele în plus. Multă lume ţine să pună kilogramele în plus pe seama hormonilor. Însă, în marea majoritatea a situațiilor, kilogramele în plus apar din cauza unui stil de viață dezordonat, care include o alimentație pe de o parte hipercalorică, plină de zahăr și dulciuri concentrate, pe care le găsim sub toate formele, nu doar în prăjituri, și, pe de altă parte, din mâncatul la ore nepotrivite. În viteza de zi cu zi ajungem să mâncăm seara, prima masă din zi, și aceasta ajunge să fie și masa cea mai importantă, într-un moment nepotrivit din punct de vedere biologic, pentru că hormonii noștri au un vârf de secreție, mulți dintre ei dimineața, astfel încât să ne pregătească pentru creșterea metabolismului de care avem nevoie pe parcursul zilei. Deci simplul fapt că mâncăm la ore nepotrivite este un lucru care contribuie în sine la creșterea în greutate. Și, foarte important, de asemenea, este că suntem foarte sedentari, pentru că munca pe care o facem mare parte dintre noi este sedentară, nu muncim fizic, suntem statici.  

6. Ce simptome ne-ar putea da de gândit că avem o problemă cu tiroida?

Când vorbim despre problemele tiroidei, este bine să le împărțim în 2 categorii. Pe de o parte, poate să fie o problemă legată de funcția tiroidiană, adică de exemplu, dacă tiroida produce prea mulți hormoni tiroidieni sau prea puțini hormoni tiroidieni, și acestea sunt manifestările pe care le-am explus deja, și pe de altă parte putem avea manifestări structurale. Adică, dacă avem de plidă noduli tiroidieni și aceștia ajung la o dimensiune importantă, aceștia pot să dea niște simptome mecanice, pentru că se dezvoltă în zona gâtului pe unde trece traheea, pe unde respirăm, esofagul, prin care înghițim, și un nodul mare poate să dea modificări precum probleme la respirat, simțim că ne sufocăm, sau probleme la înghițit, nu mai reușim să înghițim cum trebuie, sau ne înecăm cu alimente, sau o răgușeală care nu mai trece. Acestea sunt toate semne că am putea avea o formațiune dezvoltată la nivelul tiroidei și ar trebui să ne atragă atenția și să planificăm un consult, în primul rând, la medicul de familie.

7. Care este vârsta de la care se recomandă realizarea analizelor uzuale pentru tiroidă?

Analizele intră în pachetul celor de bază, pe care medicul familie poate sa-l recomande la orice vârstă. Problemele tiroidiene sunt mai frecvente la persoanele de sex feminin, deci cu atât mai mult în cazul doamnelor este nevoie să se realize screeningul. Dar, nu există o vârstă limită de la care să începem, mai ales că tiroidita autoimună este prezentă la toate vârstele. Cazurile de boli tiroidiene devin din ce în ce mai frecvente pe măsură ce avansăm în vârstă, dar ca idee de reținut, dacă nu le-am făcut niciodată, este bine să le facem, indiferent câți ani avem.

8. Este de vină tiroida atunci când ne îngrăşăm?

Se poate întâmpla, dar acesta nu este factorul determinant. Când vorbim despre, să zicem, 20 de kilograme acumulate în 4-5 ani, acestea nu pot fi puse pe seama tiroidei, oricât de bolnavă ar fi glanda. Dacă avem prezent un deficit de hormoni tiroidieni se poate discuta de 5-6 kilograme și de edem, pentru că și asta se poate întâmpla în hipotiroidism, dar sunt manifestări repede reversibile în momentul în care identificăm problema și o tratăm. De cele mai multe ori, kilogramele în plus sunt din cauza unei dereglări în stilul de viață. O alată problemă care devine mai ușor de remarcat la femei, mai ales în perioada de perimenopauză - menopauză, când se întâmplă multe lucruri în același timp ajung să fie kilogramele acumulate pentru că ovarele se opresc din funcție, deci scade sinteza de estrogen, ceea ce se vede mult în copmpoziţia corporală care se modifică prin scăderea masei musculare. Din cauză că scade masa musculară, încetinește metabolismul și dacă vom continua același stil de viață, aceeași alimetație, ne vom îngrășa. „Mănânc cum mâncam acum 10 ani, și cu toate astea, mă îngraș”, spun oamenii. Și de asta se întâmplă, mai ales că oricum, pe măsură ce avansăm în vârstă metabolismul încetinește și există studii care spun că încetinește cu câte 100 de calorii la fiecare 10 ani. Adică o persoană de 50 de ani are un metabolism cu vreo 300 de calorii mai mic decât la 20 de ani. Deci dacă noi conținuăm să mâncăm ca-n tinerețe, ne vom îngrășa. Este ceva absolut explicabil, predictibil matematic. Ceea ce putem face? Să acordăm mare atenție alimentației și să ne creăm un obicei din a fi cât mai activi fizic. Este paradoxul vârstei și mai ales al femeii aflată dincolo de 50 de ani, că trebuie să fii mult mai activă fizic decât erai la 20 de ani, pentru că nu ne mai ajută biologia și trebuie să compensăm conștient.

9. Când se recomandă să luăm comprimate de iodură de potasiu?

Dacă ne refeim la pastilele de idoură de potasiu care au devenit foarte populare după evenimentele din ultimii 2 ani, acestea sunt recomandate atunci când ne așteptăm că vom fi expuși unui pericol radioactiv. De ce este nevoie de asta? Pentru că tiroida noastră este foarte sensibilă la radiații și mai ales la radiații ionizante, care știm să se eliberează după un accident nuclear, cum a fost cel de la Cernobîl, din ‘86, sau după un atac nuclear. În situatiile acestea, ionii radioactivi sunt captați de tiroida naostră și în felul acesta crește riscul de cancer tiroidian. Acest risc este mare cu cât suntem mai tineri, adică mai ales la copii, adolescenți și persoane tinere, femeile tinere și femeile care alăptează. Tabletele de iodură de potasiu au rolul ca, fiind administrate în orele de dinaintea expunerii la norul radioactive, să inunde tiroida cu o doză atât de mare de iod nepericulos încât să nu mai aibă loc să absoarbă iod radioactiv. Și în felul acesta protejează tiroida de cancer tiroidian. Deci, aceste tablete trebuie luate atunci când există un pericol iminent, adică nu în situații ipotetice, ci după formarea norului radioactiv, când am fost anunțati, și nu noi toți, ci doar persoanele despre care am menționat: copii, adolescenți, tineri până în 40 de ani, femei însărcinate și femei care alăptează.

După vârsta de 40 de ani, tiroida noastră nu mai este la fel de sensibilă la radiații, iar riscurile expunerii la o cantitate atat de mare de iod, depășesc beneficiile.  

Care ar fi riscurile pe care merită să le menționăm?

De exemplu, dacă o persoană are deja probleme preexistente, are noduli tiroidieni și înghite pastile de iodură de potasiu, iodul, care este substratul pentru hormonii tiroidieni, acționează ca și când ai pune paie pe foc, adică ajunge să declanșeze o hipertiroidie. Acesta este un risc mic la o persoană tânără, dar devin un risc important la o persoană mai în vârstă.

Dr. Ruxandra Dobrescu, medic primar endocrinolog

CV

- Medic primar endocrinolog, cercetător ştiinţific.

- Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti,

- Studii universitare de doctorat; Şcoala doctorală, „Markeri de diagnostic si prognostic în cancerul tiroidian diferenţiat”

- Centrul Medical Panduri. Medic specialist/primar endocrinolog.

- Medic primar endocrinolog în cadrul Laboratorului de Cercetare Ştiinţifică, Institutul National de Endocrinologie „C.I. Parhon”, Bucureşti