Când este balonarea un motiv de îngrijorare?

Balonarea este frecventă, dar când este cazul să soliciți ajutor și cum ar trebui să fie gestionată?

Deși balonarea poate fi jenantă, este de fapt o afecțiune comună care afectează aproape unul din șapte oameni, potrivit unul sondaj realizat în SUA și publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology, în noiembrie 2022, scrie VeryWellHealth.

Studiul a analizat aproape 90.000 de rezultate ale sondajului de la pacienți care au căutat ajutor medical pentru probleme gastrointestinale. Rezulatele studiului au oferit cercetătorilor ocazia să constate că balonarea este foarte răspândită, afectează femeile mai frecvent decât bărbații și este un efect secundar frecvent la persoanele care se confruntă cu alte afecțiuni digestive, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului, sindromul colonului iritabil sau constipația cronică. Și totuși, aproape 60 la sută dintre persoanele care se confruntă cu balonare nu au solicitat îngrijiri medicale pentru aceasta.

Deși este un simptom neplăcut, mulți nu vorbesc cu medicul despre balonare. Foto: Shutterstock

„Studiul sugerează că sunt mult mai mulți oameni care se confruntă frecvent cu balonare și nu o menționează medicului lor”, spune Janice Oh, medic la Cedars-Sinai din Los Angeles și autorul principal al studiului. „Cu toate acestea, este important să menționați această informație doctoruli, deoarece poate exista o afecțiune de bază pe care medicul o poate trata.”

Potrivit Dr. Oh, balonarea nu numai că se poate manifesta în moduri diferite, de la disconfort abdominal la o burtă umflată anormal, dar are și diverse cauze care pot fi dificil de identificat.

„Nu există o modalitate standardizată de a trata balonarea”, spune ea. „De aceea este important să împărtășiți povestea dumneavoastră cu medicul, astfel încât să poată pune informațiile cap la cap și să vină cu soluții.”

Motive pentru care ai putea să te simți umflat

Unele cauze ale balonării includ modificări ale microbiomului intestinal, unde trilioane de bacterii, viruși și ciuperci ne populează intestinele și pot fi cauza gazului și constipație.

Balonarea este foarte răspândită în tulburările de alimentație precum anorexia și bulimia. De asemenea, poate proveni dintr-o problemă hepatică, cum ar fi ascita, care presupune acumularea de lichid și care poate fi un precursor al cirozei în unele cazuri severe.

Și balonarea poate favoriza acumularea de lichid din cauza blocajelor din sistemul limfatic, prezent în diferite tipuri de cancer, inclusiv cancerul ovarian, stomacal sau de colon.

Dacă te simți balonat în mod regulat, Oh spune că este timpul să preiei controlul asupra dietei și exercițiilor fizice și să cauți ajutor pentru a regla mișcările intestinale.

 „Când simți balonare de zi cu zi, ține cont de ceea ce mămânci și încearcă să identifici ce o cauzează. De asemenea, încearcă să mergi mai mult pe jos, să te hidratezi și să crești încet aportul de fibre.”

Barbara Olendzki, dietetician la Universitatea din Massachusetss Chan Medical School din Worcester, vede adesea balonare la pacienții cărora le lipsesc anumite enzime care ajută la digestia. De exemplu, intoleranța la lactoză, care este o incapacitate de a digera complet zahărul lactoză din laptele de vacă, este cauzată de un deficit de lactază. „De cele mai multe ori, pacienții vor confunda o deficiență de enzime pentru IBS”, spune ea.

Olendzki observă, de asemenea, că balonarea poate fi corelată cu anxietatea și stresul, deoarece stresul poate contribui la o serie de probleme digestive, potrivit unui studiu din Journal of Physiology and Pharmacology. Dar modul exact în care anxietatea și stresul ne afectează sistemul digestiv nu este pe deplin înțeles.

Un studiu din Martie 2019 Advances in Therapy a remarcat că stresul poate contribui la balonare, iar persoanele care au experimentat balonare au avut mai multe riscuri să se simtă anxioase și deprimate. O teorie este că stresul încetinește digestia, ceea ce ar putea duce la balonare. Olendzki recomandă activități relaxante, cum ar fi meditația și exerciții precum mersul pe jos și yoga, pentru a ajuta la reducerea stresului.

Dr. Riehl îi învață pe pacienți mai multe tehnici pentru a face față balonării, inclusiv automasaj abdominal, respirație diafragmatică sau exerciții de respirație profundă în abdomen, mai degrabă decât în plămâni, și relaxare direcționată care ghidează relaxarea către abdomen.

„Când balonarea începe să îți împiedice funcționarea de zi cu zi și te trezești că încerci să eviți situațiile de muncă și sociale, din cauza disconfortului și aspectului, este timpul să discuți cu medicul tău”, mai spune specialista.