Acestea sunt simptomele schizofreniei!

În lume, în jur de 24 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu schizofrenie

Boală psihică majoră, schizofrenia afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă. Persoanele cu această afecţiune pot părea că au pierdut contactul cu realitatea, ceea ce poate fi stresant atât pentru ele, cât și pentru familie și prieteni.

Schizofrenia se manifestă la nivelul gândirii, al sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor. Boala este însoţită de anumite deficite cognitive care perturbă atenția, memoria, învățarea și modul de tratare a informației. Aceste modificări sunt prezente încă de la debutul bolii, diminuând capacitatea bolnavului de a reacționa normal și de a relaționa cu cei din jur.

Boala este depistată la tineri, la sfârșitul adolescenței, sau la începutul vieții adulte, de obicei între 15 și 30 de ani. În mod excepțional, poate apărea uneori în timpul copilăriei sau după vârsta de 30 de ani. Nu se cunoaşte cauza exactă, implicaţi fiind factorii genetici, de chimie cerebrală și de mediu.

Se manifestă prin delir și halucinații

O persoană cu schizofrenie poate avea următoarele manifestări:

√ Are dificultăţi în a se conecta cu cei din jur;

√ Este copleşită de idei şi impresii ciudate;

√ Are impresia că aude voci care, deși nu există în realitate, fac parte din realitatea lor;

√ Este cuprinsă de halucinaţii şi iluzii;

√ Are o percepţie a sinelui complet alterată;

√ Are probleme în a distinge ce este real şi ce nu;

√ Este convinsă că unele persoane îi vor răul;

√ Se retrage în sine şi are un comportamnet bizar sau imprevizibil;

√ Este dezinteresată de igiena persoanală, de vestimentaţie, de treburile casnice;

√ Are reacţii emoţionale ciudate;

√ Îi percep pe cei din jur ca fiind ostili;

√ Are în permanenţă sentimentul de nesiguranţă;

√ Poate avea dificultăți cognitive persistente legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor.  

Diagnosticul este deseori tardiv

Diagnosticul schizofreniei este dificil și adesea întârziat. Boala este diagnosticată, de obicei, după un prim episod psihotic sau delirant. Există în prezent 3 criterii a căror combinare permite definirea schizofreniei: distorsionarea realității, caracterizată prin gânduri delirante și halucinații, o tulburare emoțională și, în final, o dezorganizare a gândirii. Excluderea altor patologii cu care schizofrenia are în comun un anumit număr de simptome, cum ar fi tulburarea bipolară sau anumite patologii neurologice, reprezintă, de asemenea, o problemă importantă în gestionarea acestei tulburări.  

Tratamentul se face pe viață

La apariția oricărora dintre manifestările schizofreniei, persoana trebuie consultată cât mai repede de medicul psihiatru, fiind nevoie de începerea grabnică a tratamentului. Fiind o boală cronică, schizofrenia necesită tratament de lungă durată. Este foarte important să se conștientizeze faptul că tratamentul medicamentos nu trebuie oprit. Obiectivul principal al tratamentului este reducerea și prevenirea episoadelor psihotice. Medicamentele recomandate sunt cele din categoria antipsihoticelor (neuroleptice), cele de generația a doua fiind mai bine tolerate, cu mai puține efecte adverse.  

O treime dintre persoanele cu schizofrenie au o remisie completă a simptomelor. La unii pacienţi, există o agravare și o remisie periodică a simptomelor pe tot parcursul vieții, în timp ce la altele, simptomele se agravează treptat în timp. Riscul de deces prematur este de două până la trei ori mai mare la persoanele cu schizofrenie decât în populația generală.

@Shutterstock