Ce se întâmplă în corpul tău când te abții de la urinare?

Ar putea avea consecințe negative grave, avertizează medicii!

Să te abții de la urinare atunci când ai nevoie să faci acest lucru poate să fie nu doar inconfortabil, ci poate provoca și probleme urologice, dintre care unele pot persista pe termen lung, potrivit publicației BestLife.

Iată ce se întâmplă cu corpul tău când te abții să urinezi, potrivit unor experți în urologie, care au explicat de ce acest gest aparent inofensiv poate face ravagii asupra sănătății.

Unul dintre cele mai mari riscuri atunci când te abții prea mult timp să mergi la baie, sau prea des este dezvoltarea unui risc crescut de infecții ale tractului urinar.

Mai multe riscuri apar dacă te abții să urinezi. Foto: Shuttesrtock

 „Când urina este reținută în vezică, creează un teren propice pentru ca bacteriile să crească și să provoace infecții. Când urina nu este eliberată în mod regulat, aceste bacterii pot călători în uretră și rinichi, ducând la infecții urinare”, explică dr. Martina Ambardjieva, rezident în urolog și expert medical intern pentru bedbible.com.

Infecțiile urinare necesită, de obicei tratament cu antibiotice, așa că ar trebui să discuți întotdeauna cu medicul, la primele semne de infecție. Acestea pot include o nevoie puternică de a urina, nevoie care nu dispare, o senzație de arsură când urinezi, urinare frecventă, urină în cantități mici, urină tulbure sau decolorată și durere pelvină.

Eșecul de a trata infecțiile urinare pot duce la afecțiuni mai dureroase și mai grave, cum ar fi infecția la rinichi.

Puteți slăbi mușchii vezicii urinare

Potrivit medicului Sonia Bahlani, un specialist în dureri pelvine din New York City, ținerea urinei prea mult timp poate provoca contracția mușchilor podelei pelvine.

„Când se întâmplă acest lucru, se poate ajunge la slăbiciune a mușchilor din jurul vezicii urinare și, dacă durează  perioade lungi de timp, poate duce la durere sau incontinență”, spune ea pentru Best Life.

Dr. Ambardjieva explică faptul că acest lucru se întâmplă atunci când mușchiul detrusor din vezica urinară se contractă și se strânge împotriva unui sfincter uretral închis. „De-a lungul timpului, această contracție susținută a mușchiului îl poate face să devină slab și incapabil să se contracte sau să se relaxeze în mod corespunzător atunci când este necesar. Acest lucru duce la incapacitatea de a controla sau de a goli complet urina din vezică în timpul urinării”, spune ea.

Crește riscul de pietre la vezică

Dr. Ambardjieva subliniază că o altă posibilă consecință a abținerii de la urinare este și o probabilitate crescută de pietre la vezică. Formate în interiorul vezicii urinare atunci când nu se golește complet, acestea sunt bulgări tari de minerale care pot provoca dureri abdominale, dureri în timpul urinării, sânge în urină și alte simptome.

Urina este produsă de rinichii și este alcătuită din apă amestecată cu produse reziduale pe care rinichii le elimină din sânge. Unul dintre deșeurile sale este ureea, care este alcătuită din azot și carbon. Dacă urină rămâne în vezică, substanțele chimice din uree se vor lipi și vor forma cristale. În timp, cristalele se vor întări și vor forma pietre la vezică.

În unele cazuri, acest lucru poate fi cauzat de o afecțiune de bază care oprește golirea completă a vezicii urinare precum hiperplazia benignă de prostată și boala neurogenă a vezicii urinare, printre altele, spune dr. Ambardjieva.

Este posibil să provoace creșterea tensiunii

Abținerea de la urinare poate crește temporar tensiunea arterială, sugerează cercetările. „Rezultatele citate în literature de specialitate dezvăluie că reținerea urinei timp de cel puțin trei ore după urinarea anterioară crește tensiunea arterială sistolica și diastolică la femeile de vârstă mijlocie”, spune Ambardjieva. Din acest motiv, trebuie să vă goliți întotdeauna vezica urinară înainte de a vă lua tensiunea arterială.

Mecanismul din spatele acestei modificări a tensiunii arteriale este puțin înțeles.

„Se crede că distensia vezicii urinare poate crește tensiunea arterială deoarece determină o creștere a activității simpatice. Această activitate crescută are ca rezultat creșterea ritmului cardiac, constricția arteriolelor și creșterea rezistenței vasculare periferice", spune dr. Ambardjieva.