Câţi români se opun vaccinării? Rezultatele Barometrului de Sănătate Publică

Cel mai recent Barometru de Sănătate Publică arată că 60 % dintre respondenţi susţin că sursa principală de informaţii medicale o reprezintă medicul de familie. 80% dintre români consideră că nu beneficiem de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) şi Centrul de cercetări sociologice LARICS (CCSL) au lansat astăzi, în parteneriat cu  Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a doua ediţie a “Barometrului de Sănătate Publică” din România. Moderat de Acad. Victor Voicu, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române in prezenţa invitaţilor: Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial în Departamentul de Sănătate Publică; dl. Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM; Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI; Conf. Dr. Darie Cristea, Director CCSL. Barometrul de sănătate publică este un instrument anual complex de evaluare şi analiză ce îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei cauzate de virusul COVID-19, dar fără a se limita la aceasta. Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate şi analizate în perioada 1 noiembrie – 19 noiembrie 2021 în Bucureşti şi în toate judeţele României, pe baza unui chestionar telefonic. Barometrul de Sănătate Publică, ediţia decembrie 2021, a fost realizat cu sprijinul ARPIM şi analizează percepţiile românilor în mai multe capitole distincte printre care: Poziţionarea sănătăţii ca domeniu de interes, Respectarea măsurilor de igienă impuse de autorităţi, Vaccinarea împotriva COVID-19, Telemedicina, Obiceiurile nesănătoase (fumat, consum de alcool), Informarea privind sănătatea, Conspiraţiile, Accesul la aparatură şi medicamente moderne, Tratamente inovatoare (genice şi celulare), Screening, Asigurări de sănătate etc. Dan Dungaciu, Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române „Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un interes major  din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64, 3 %. Tocmai de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi, trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria farmaceutică cât şi în asistenţa medicală, şi să recunoască legătura clară dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei”. Dan Zaharescu, Director ARPIM: ”Ajuns la a doua ediţie, Barometrul de Sănătate Publică este o evaluare detaliată a percepţiilor românilor cu privire la politicile de sănătate publică, inclusiv la accesul la tratamente inovatoare, screening şi asigurări de sănătate. Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale romanilor fac referire tocmai la aceste capitole: accesul la tratamente inovatoare şi screening, lipsa echipamentelor, lipsa asigurărilor de sănătate. Aceste date vin să confirme încă o dată nevoia Pactului pentru Inovaţie în Sănătate, lansat de ARPIM la finalul lunii noiembrie, şi nevoia implementării cât mai rapide a unor măsuri incluse în acest document de colaborare”. Barometru de Sănătate Publică, interpretarea sociologică a datelor Poziţionarea sănătăţii ca domeniu de interes pentru populaţie Modul de funcţionare al întrebării: publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puţin important). Ulterior s-au făcut statistici privind selecţiile subiecţilor pentru fiecare poziţionare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată o prioritate clară acordată sănătăţii (64,3%). Desigur, contează şi contextul pandemic, dar poate tocmai acest moment poate fi şi unul în care să se discute şi alte probleme ale sistemului de sănătate. Atenţie! Faptul că sănătatea apare mult mai jos în clasamentele de la locurile 2,3,4,5 este rezultatul faptului că majoritatea subiecţilor o identifică drept top priority (64,3%). Respectarea măsurilor de igienă şi distanţare impuse de autorităţi în contextul pandemiei Întrebaţi dacă respectă de obicei măsurile de igienă şi distanţare socială impuse de contextul pandemic, cei mai mulţi români declară că da (64,7% da; 11,5%  mai degrabă da). Desigur, nu putem evalua cu ce grad de stricteţe respectă românii măsurile despre care discutăm. 19,6% au ales varianta “Le respect doar pe cele care nu mi se par absurde”, 4,2% au ales nu sau mai degrabă nu. Înregistrăm deci faptul că peste 3 sferturi din populaţia adultă a României înţelege că este normal să fie respectate măsurile impuse de contextul pandemic. Dezinfectarea mâinilor, distanţarea fizică faţă de alte persoane, izolarea în casă la primele simptome sunt măsuri apreciate ca utile de peste 90% dintre respondenţi. Nici purtarea măştii nu mai este atât de refuzatăca la începutul pandemiei, dacă este la interior. 83,3% consideră util portul măştii în spaţii închise, dar abia 34,5% consideră masca utilă în spaţii deschise. Vaccinarea împotriva covid-19 67% dintre români (atenţie! Sondajele iau ca reper populaţia de 18 ani şi peste) aveau la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie) o raportare pozitivă la vaccinare şi spuneau că se vor vaccina în perioada următoare, sau că au început vaccinarea, sau că erau complet vaccinaţi. Desigur, cifra aceasta trebuie privită cu precauţie, având în vedere că, deja, la sfârşitul lui noiembrie/începutul lui decembrie au apărut schimbări majore în discursul autorităţilor privind vaccinarea: certificatul verde la locul de muncă a încetat să fie o problemă presantă pentru public (cum era la jumătatea lui noiembrie); a apărut varianta omicron a virusului, despre care autorităţile medicale spun că nu este prea bine acoperită de vaccinurile disponibile - toate acestea vor încetini vaccinarea, care probabil va fi accelerată iarăşi de un eventual val 5 pandemic, în ianuarie. Intenţia, dar şi rata reală de vaccinare au o dinamică extrem de contextualizată, funcţie de evoluţia pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare etc. Să nu uităm că, potrivit datelor oficiale, la jumătatea lui noiembrie 47% dintre adulţii din România erau vaccinaţi cu cel puţin o doză. La începutul lui decembrie, 52% erau vaccinaţi cu cel puţin o doză.

18% dintre adulţii din România încă sunt, potrivit datelor noastre, complet împotriva vaccinării.

39,5% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon de la începutul pandemiei. Aici, respondenţii au inclus, desigur, şi interacţiuni cu medicul de familie. Deşi, înainte, lumea medicală privea cu scepticism acest gen de consultaţie, necesităţile impuse de pandemie au arătat că, în anumite limite, el poate funcţiona. Datele noastre arată că majoritatea celor care au beneficiat de astfel de consultaţii (ei sau familiile lor) le consideră accesibile şi aproape jumătate de ei şi eficiente (probabil, cei care nu au apelat astfel la medic pentru probleme foarte grave).

Întrebarea permite o singură selecţie, deci privind cea mai importantă/apreciată sursă de informare.

Peste 60% se informează de la medic. Barometrul de anul trecut avea la această variantă (la o întrebare formulată identic), 50,8%. Procentul celor care spuneau că se informează prioritar de pe internet a rămas constant (în jurul valorii de 25%). Cea mai importantă pierdere faţă de sondajul de anul trecut o înregistrează farmacia ca sursă de informare. Apoi, “rudele, prietenii” – efectul unei relative izolări/distanţări sociale.

O importanţă mai mare acordată medicului pe parcursul pandemiei l-a revalorizat pe acesta ca sursă de informaţie medicală pentru eventualul pacient. Concluzia: cultivarea obiceiului de a te sfătui cu medicul, chiar în cazuri minore, ar putea reduce din practica automedicaţiei.

55% dintre români cred că autorităţile/medicii/industria farmaceutică ne ascund cu bună ştiinţă lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri.

41,8% nu cred într-o asemenea conspiraţie.

Subiecţii îl consideră cel mai important ingredient al serviciului medical, în afară de tratament, desigur. Să remarcăm că paradigma “e bun ce e ieftin” începe să se schimbe şi publicul înţelege rolul tehnologiei în rezultatul medical.

Accesul la aparatură şi medicamente noi era cel mai important ingredient şi conform sondajului de anul trecut, dar întrebarea de atunci permitea răspunsuri multiple şi diferenţele dintre variantele de răspuns au fost atunci mai mici.

Formularea de anul acesta – cu un singur răspuns posibil, dar aceleaşi variante de răspuns ca anul trecut – a fost aleasă tocmai în ideea de a evidenţia, în baza celor aflate la sondajul anterior, importanţa acordată de subiecţi fiecărui element din listă. Accesul la aparatură şi medicamente este de departe cel mai important.

Datele le confirmă pe cele de la întrebarea anterioară. Observăm că răspunsurile care trimit la interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, sunt plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune.

Anul acesta am optat pentru explicarea conceptului în corpul întrebării.

Două treimi din populaţie (68,4%) au ales variantele care cer medicamente inovatoare (prima, care arată credinţa că medicamentele inovatoare sunt eficiente) (a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente).

Varianta conservatoare (merg şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) abia adună împreună o treime din opţiunile publicului (30,3%).

Ca şi anul trecut, 80% dintre români consideră că nu beneficiem de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni (din total eşantion; nu contează aici ce părere au despre aceste medicamente).

Este o diferenţă însă. Această cifră de 80% este construită din cei care cred că sigur românii nu au acces la aceste medicamente în aceeaşi măsură ca alţi europeni plus varianta mai degrabă nu au acces. Anul acesta, faţă de sondajul trecut, a scăzut puţin proporţia celor care au ales sigur nu, procentele respective mutându-se practic la mai degrabă nu. Cel mai probabil, faptul că România a beneficiat repede de vaccinul anticovid în ultimul an a făcut ca o mare parte a publicului să nu mai vadă aprovizionarea cu medicamente şi dispozitive medicale chiar atât de pesimist ca anul trecut. Poţi fi de acord sau nu cu vaccinul, dar nu poţi spune că vaccinul nu a ajuns suficient în România.

Şi aici am optat pentru explicaţia în corpul întrebării.

Deşi conceptul e cel mai probabil greu de înţeles şi nu ştim câţi dintre subiecţi s-ar vedea în situaţia de a trebui să ia astfel de medicamente, cert este că, măcar la nivel declarativ, nu există o respingere masivă a lor. Doar 26,8% dintre subiecţi resping categoric ideea.

Românii nu agreează participarea la studii clinice. Cel mai probabil nu sunt obişnuiţi cu ideea de studiu clinic şi o asociază cu un experiment medical şi cu ideea de medicamente periculoase.

Doar 28,7% spun clar că ar participa la un studiu clinic.

Datele ne arată că screening-ul ar putea avea mai mult succes în ţara noastră dacă ar fi mai mult promovat. Accentul trebuie pus pe partea pozitivă şi pe ideea că rezultatul acestui proces nu te transformă în bolnav, ci îţi oferă ocazia să controlezi o problemă.

24,2% nu sunt interesaţi de ideea de screening pentru că sunt de părere că nu are rost să mergi la medic dacă nu te doare nimic.

18,8% nu acceptă ideea de screening pentru că o asociază cu o procedură neclară, care le poate schimba statusul din sănătos în bolnav sau care îi poate pune în situaţia să se trateze pentru probleme pe care ei nu cred că le au.

Fumat şi consum de alcool

Faţă de sondajul de anul trecut, din răspunsurile subiecţilor reiese că a crescut semnificativ consumul de tutun şi alcool în ultimul an.

Explicaţia este cel mai probabil legată de munca de acasă, asociată cu stressul, plictiseala, sedentarismul, lipsită de ocazii de socializare, lipsită şi de interdicţii privind fumatul în spaţiile închise sau privind consumul de alcool în timpul programului etc.

Deşi clinicile private sunt mult mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulţumire majoră a populaţiei.

Mai mult, românii care declară că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:

-Asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (47%)

-Ar plăti asigurări private dar nu îşi permit (29%)

-Nu au încredere în asigurările private (15,1%).