Câţi români se opun vaccinării? Rezultatele Barometrului de Sănătate Publică

1 vaccin jpg jpeg

Cel mai recent Barometru de S─ân─âtate Public─â arat─â c─â 60 % dintre responden┼úi sus┼úin c─â sursa principal─â de informa┼úii medicale o reprezint─â medicul de familie. 80% dintre rom├óni consider─â c─â nu beneficiem de medicamente inovatoare ├«n aceea┼či m─âsur─â ca al┼úi europeni.

Institutul de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Rela┼úii interna┼úionale ÔÇ×Ion I. C. Br─âtianuÔÇŁ al Academiei Rom├óne (ISPRI) ┼či Centrul de cercet─âri sociologice LARICS (CCSL) au lansat ast─âzi, ├«n parteneriat cu  Asocia┼úia Rom├ón─â a Produc─âtorilor Interna┼úionali de Medicamente (ARPIM), a doua edi┼úie a ÔÇťBarometrului de S─ân─âtate Public─âÔÇŁ din Rom├ónia. Moderat de Acad. Victor Voicu, Pre┼čedintele Sec┼úiei de ┼×tiin┼úe Medicale a Academiei Rom├óne, evenimentul a avut loc ├«n Aula Academiei Rom├óne in prezen┼úa invita┼úilor: Conf. Univ. Dr. Diana Loreta P─âun, Consilier Preziden┼úial ├«n Departamentul de S─ân─âtate Public─â; dl. Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM; Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI; Conf. Dr. Darie Cristea, Director CCSL. Barometrul de s─ân─âtate public─â este un instrument anual complex de evaluare ┼či analiz─â ce ├«┼či propune s─â m─âsoare percep┼úii, atitudini ┼či viziuni legate de politica de s─ân─âtate public─â a Rom├óniei ├«n contextul mai amplu al pandemiei cauzate de virusul COVID-19, dar f─âr─â a se limita la aceasta. Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate ┼či analizate ├«n perioada 1 noiembrie ÔÇô 19 noiembrie 2021 ├«n Bucure┼čti ┼či ├«n toate jude┼úele Rom├óniei, pe baza unui chestionar telefonic. Barometrul de S─ân─âtate Public─â, edi┼úia decembrie 2021, a fost realizat cu sprijinul ARPIM ┼či analizeaz─â percep┼úiile rom├ónilor ├«n mai multe capitole distincte printre care: Pozi┼úionarea s─ân─ât─â┼úii ca domeniu de interes, Respectarea m─âsurilor de igien─â impuse de autorit─â┼úi, Vaccinarea ├«mpotriva COVID-19, Telemedicina, Obiceiurile nes─ân─âtoase (fumat, consum de alcool), Informarea privind s─ân─âtatea, Conspira┼úiile, Accesul la aparatur─â ┼či medicamente moderne, Tratamente inovatoare (genice ┼či celulare), Screening, Asigur─âri de s─ân─âtate etc. Dan Dungaciu, Director al Institutului de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Rela┼úii Interna┼úionale ÔÇŁIon I.C. Br─âtianuÔÇŁ al Academiei Rom├óne ÔÇ×Epidemia de coronavirus ┼či-a pus o amprent─â puternic─â asupra percep┼úiei popula┼úiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de s─ân─âtate din Rom├ónia. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observ─âm un interes major  din partea popula┼úiei pentru s─ân─âtatea public─â, 64, 3 %. Tocmai de aceea, factorii de decizie, ├«n parteneriat cu to┼úi actorii relevan┼úi, trebuie s─â acorde prioritate investi┼úiilor pe termen lung, at├ót ├«n industria farmaceutic─â c├ót ┼či ├«n asisten┼úa medical─â, ┼či s─â recunoasc─â leg─âtura clar─â dintre s─ân─âtate, economie ┼či bun─âstarea popula┼úieiÔÇŁ. Dan Zaharescu, Director ARPIM: ÔÇŁAjuns la a doua edi┼úie, Barometrul de S─ân─âtate Public─â este o evaluare detaliat─â a percep┼úiilor rom├ónilor cu privire la politicile de s─ân─âtate public─â, inclusiv la accesul la tratamente inovatoare, screening ┼či asigur─âri de s─ân─âtate. Observ─âm ├«n premier─â c─â cele mai mari nemul┼úumiri ale romanilor fac referire tocmai la aceste capitole: accesul la tratamente inovatoare ┼či screening, lipsa echipamentelor, lipsa asigur─ârilor de s─ân─âtate. Aceste date vin s─â confirme ├«nc─â o dat─â nevoia Pactului pentru Inova┼úie ├«n S─ân─âtate, lansat de ARPIM la finalul lunii noiembrie, ┼či nevoia implement─ârii c├ót mai rapide a unor m─âsuri incluse ├«n acest document de colaborareÔÇŁ. Barometru de S─ân─âtate Public─â, interpretarea sociologic─â a datelor Pozi┼úionarea s─ân─ât─â┼úii ca domeniu de interes pentru popula┼úie Modul de func┼úionare al ├«ntreb─ârii: publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai pu┼úin important). Ulterior s-au f─âcut statistici privind selec┼úiile subiec┼úilor pentru fiecare pozi┼úionare. Procentele corespunz─âtoare locului 1 arat─â o prioritate clar─â acordat─â s─ân─ât─â┼úii (64,3%). Desigur, conteaz─â ┼či contextul pandemic, dar poate tocmai acest moment poate fi ┼či unul ├«n care s─â se discute ┼či alte probleme ale sistemului de s─ân─âtate. Aten┼úie! Faptul c─â s─ân─âtatea apare mult mai jos ├«n clasamentele de la locurile 2,3,4,5 este rezultatul faptului c─â majoritatea subiec┼úilor o identific─â drept top priority (64,3%). Respectarea m─âsurilor de igien─â ┼či distan┼úare impuse de autorit─â┼úi ├«n contextul pandemiei ├Äntreba┼úi dac─â respect─â de obicei m─âsurile de igien─â ┼či distan┼úare social─â impuse de contextul pandemic, cei mai mul┼úi rom├óni declar─â c─â da (64,7% da; 11,5%  mai degrab─â da). Desigur, nu putem evalua cu ce grad de stricte┼úe respect─â rom├ónii m─âsurile despre care discut─âm. 19,6% au ales varianta ÔÇťLe respect doar pe cele care nu mi se par absurdeÔÇŁ, 4,2% au ales nu sau mai degrab─â nu. ├Änregistr─âm deci faptul c─â peste 3 sferturi din popula┼úia adult─â a Rom├óniei ├«n┼úelege c─â este normal s─â fie respectate m─âsurile impuse de contextul pandemic. Dezinfectarea m├óinilor, distan┼úarea fizic─â fa┼ú─â de alte persoane, izolarea ├«n cas─â la primele simptome sunt m─âsuri apreciate ca utile de peste 90% dintre responden┼úi. Nici purtarea m─â┼čtii nu mai este at├ót de refuzat─âca la ├«nceputul pandemiei, dac─â este la interior. 83,3% consider─â util portul m─â┼čtii ├«n spa┼úii ├«nchise, dar abia 34,5% consider─â masca util─â ├«n spa┼úii deschise. Vaccinarea ├«mpotriva covid-19 67% dintre rom├óni (aten┼úie! Sondajele iau ca reper popula┼úia de 18 ani ┼či peste) aveau la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie) o raportare pozitiv─â la vaccinare ┼či spuneau c─â se vor vaccina ├«n perioada urm─âtoare, sau c─â au ├«nceput vaccinarea, sau c─â erau complet vaccina┼úi. Desigur, cifra aceasta trebuie privit─â cu precau┼úie, av├ónd ├«n vedere c─â, deja, la sf├ór┼čitul lui noiembrie/├«nceputul lui decembrie au ap─ârut schimb─âri majore ├«n discursul autorit─â┼úilor privind vaccinarea: certificatul verde la locul de munc─â a ├«ncetat s─â fie o problem─â presant─â pentru public (cum era la jum─âtatea lui noiembrie); a ap─ârut varianta omicron a virusului, despre care autorit─â┼úile medicale spun c─â nu este prea bine acoperit─â de vaccinurile disponibile - toate acestea vor ├«ncetini vaccinarea, care probabil va fi accelerat─â iar─â┼či de un eventual val 5 pandemic, ├«n ianuarie. Inten┼úia, dar ┼či rata real─â de vaccinare au o dinamic─â extrem de contextualizat─â, func┼úie de evolu┼úia pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare etc. S─â nu uit─âm c─â, potrivit datelor oficiale, la jum─âtatea lui noiembrie 47% dintre adul┼úii din Rom├ónia erau vaccina┼úi cu cel pu┼úin o doz─â. La ├«nceputul lui decembrie, 52% erau vaccina┼úi cu cel pu┼úin o doz─â.

18% dintre adulţii din România încă sunt, potrivit datelor noastre, complet împotriva vaccinării.

39,5% dintre rom├óni spun c─â au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consulta┼úii online sau la telefon de la ├«nceputul pandemiei. Aici, responden┼úii au inclus, desigur, ┼či interac┼úiuni cu medicul de familie. De┼či, ├«nainte, lumea medical─â privea cu scepticism acest gen de consulta┼úie, necesit─â┼úile impuse de pandemie au ar─âtat c─â, ├«n anumite limite, el poate func┼úiona. Datele noastre arat─â c─â majoritatea celor care au beneficiat de astfel de consulta┼úii (ei sau familiile lor) le consider─â accesibile ┼či aproape jum─âtate de ei ┼či eficiente (probabil, cei care nu au apelat astfel la medic pentru probleme foarte grave).

Întrebarea permite o singură selecţie, deci privind cea mai importantă/apreciată sursă de informare.

Peste 60% se informeaz─â de la medic. Barometrul de anul trecut avea la aceast─â variant─â (la o ├«ntrebare formulat─â identic), 50,8%. Procentul celor care spuneau c─â se informeaz─â prioritar de pe internet a r─âmas constant (├«n jurul valorii de 25%). Cea mai important─â pierdere fa┼ú─â de sondajul de anul trecut o ├«nregistreaz─â farmacia ca surs─â de informare. Apoi, ÔÇťrudele, prieteniiÔÇŁ ÔÇô efectul unei relative izol─âri/distan┼ú─âri sociale.

O importanţă mai mare acordată medicului pe parcursul pandemiei l-a revalorizat pe acesta ca sursă de informaţie medicală pentru eventualul pacient. Concluzia: cultivarea obiceiului de a te sfătui cu medicul, chiar în cazuri minore, ar putea reduce din practica automedicaţiei.

55% dintre rom├óni cred c─â autorit─â┼úile/medicii/industria farmaceutic─â ne ascund cu bun─â ┼čtiin┼ú─â lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri.

41,8% nu cred într-o asemenea conspiraţie.

Subiec┼úii ├«l consider─â cel mai important ingredient al serviciului medical, ├«n afar─â de tratament, desigur. S─â remarc─âm c─â paradigma ÔÇťe bun ce e ieftinÔÇŁ ├«ncepe s─â se schimbe ┼či publicul ├«n┼úelege rolul tehnologiei ├«n rezultatul medical.

Accesul la aparatur─â ┼či medicamente noi era cel mai important ingredient ┼či conform sondajului de anul trecut, dar ├«ntrebarea de atunci permitea r─âspunsuri multiple ┼či diferen┼úele dintre variantele de r─âspuns au fost atunci mai mici.

Formularea de anul acesta ÔÇô cu un singur r─âspuns posibil, dar acelea┼či variante de r─âspuns ca anul trecut ÔÇô a fost aleas─â tocmai ├«n ideea de a eviden┼úia, ├«n baza celor aflate la sondajul anterior, importan┼úa acordat─â de subiec┼úi fiec─ârui element din list─â. Accesul la aparatur─â ┼či medicamente este de departe cel mai important.

Datele le confirmă pe cele de la întrebarea anterioară. Observăm că răspunsurile care trimit la interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, sunt plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune.

Anul acesta am optat pentru explicarea conceptului în corpul întrebării.

Două treimi din populaţie (68,4%) au ales variantele care cer medicamente inovatoare (prima, care arată credinţa că medicamentele inovatoare sunt eficiente) (a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente).

Varianta conservatoare (merg ┼či medicamentele vechi) plus cea centrat─â pe cost (important e s─â avem medicamente ieftine) ┼či cea sceptic─â (ne├«ncrederea ├«n medicamente noi) abia adun─â ├«mpreun─â o treime din op┼úiunile publicului (30,3%).

Ca ┼či anul trecut, 80% dintre rom├óni consider─â c─â nu beneficiem de medicamente inovatoare ├«n aceea┼či m─âsur─â ca al┼úi europeni (din total e┼čantion; nu conteaz─â aici ce p─ârere au despre aceste medicamente).

Este o diferen┼ú─â ├«ns─â. Aceast─â cifr─â de 80% este construit─â din cei care cred c─â sigur rom├ónii nu au acces la aceste medicamente ├«n aceea┼či m─âsur─â ca al┼úi europeni plus varianta mai degrab─â nu au acces. Anul acesta, fa┼ú─â de sondajul trecut, a sc─âzut pu┼úin propor┼úia celor care au ales sigur nu, procentele respective mut├óndu-se practic la mai degrab─â nu. Cel mai probabil, faptul c─â Rom├ónia a beneficiat repede de vaccinul anticovid ├«n ultimul an a f─âcut ca o mare parte a publicului s─â nu mai vad─â aprovizionarea cu medicamente ┼či dispozitive medicale chiar at├ót de pesimist ca anul trecut. Po┼úi fi de acord sau nu cu vaccinul, dar nu po┼úi spune c─â vaccinul nu a ajuns suficient ├«n Rom├ónia.

┼×i aici am optat pentru explica┼úia ├«n corpul ├«ntreb─ârii.

De┼či conceptul e cel mai probabil greu de ├«n┼úeles ┼či nu ┼čtim c├ó┼úi dintre subiec┼úi s-ar vedea ├«n situa┼úia de a trebui s─â ia astfel de medicamente, cert este c─â, m─âcar la nivel declarativ, nu exist─â o respingere masiv─â a lor. Doar 26,8% dintre subiec┼úi resping categoric ideea.

Rom├ónii nu agreeaz─â participarea la studii clinice. Cel mai probabil nu sunt obi┼čnui┼úi cu ideea de studiu clinic ┼či o asociaz─â cu un experiment medical ┼či cu ideea de medicamente periculoase.

Doar 28,7% spun clar c─â ar participa la un studiu clinic.

Datele ne arat─â c─â screening-ul ar putea avea mai mult succes ├«n ┼úara noastr─â dac─â ar fi mai mult promovat. Accentul trebuie pus pe partea pozitiv─â ┼či pe ideea c─â rezultatul acestui proces nu te transform─â ├«n bolnav, ci ├«┼úi ofer─â ocazia s─â controlezi o problem─â.

24,2% nu sunt interesaţi de ideea de screening pentru că sunt de părere că nu are rost să mergi la medic dacă nu te doare nimic.

18,8% nu acceptă ideea de screening pentru că o asociază cu o procedură neclară, care le poate schimba statusul din sănătos în bolnav sau care îi poate pune în situaţia să se trateze pentru probleme pe care ei nu cred că le au.

Fumat ┼či consum de alcool

Fa┼ú─â de sondajul de anul trecut, din r─âspunsurile subiec┼úilor reiese c─â a crescut semnificativ consumul de tutun ┼či alcool ├«n ultimul an.

Explica┼úia este cel mai probabil legat─â de munca de acas─â, asociat─â cu stressul, plictiseala, sedentarismul, lipsit─â de ocazii de socializare, lipsit─â ┼či de interdic┼úii privind fumatul ├«n spa┼úiile ├«nchise sau privind consumul de alcool ├«n timpul programului etc.

De┼či clinicile private sunt mult mai bine v─âzute dec├ót spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemul┼úumire major─â a popula┼úiei.

Mai mult, românii care declară că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:

-Asigur─ârile medicale pl─âtite la stat sunt suficiente (47%)

-Ar pl─âti asigur─âri private dar nu ├«┼či permit (29%)

-Nu au încredere în asigurările private (15,1%).