Bolile tiroidei: cum le recunoaştem

Disfuncţiile tiroidiene sunt de mai multe feluri şi afectează persoane de diferite vârste. Ce simptome au bolile tiroidei şi când e bine să mergem la medic?

Cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Afecţiunilor Tiroidiene, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) lansează a treia ediţie a campaniei naţionale de popularizare a manifestării bolilor tiroidiene. Românii trebuie să ştie care sunt simptomele acestor afecţiuni şi să fie educaţi să observe şi la persoanele dragi apariţia lor. Hormonii tiroidieni influenţează funcţionarea întregului organism, de aceea, când apar disfuncţii, simptomele sunt dintre cele mai diverse.

„În primul rând, este foarte importantă discuţia iniţială cu pacientul. Ne interesează în mod aparte dacă pacientul provine dintr-o zonă cu aport normal de iod sau dintr-una cu aport deficitar. Bolile tiroidiene autoimune sunt mai frecvente în zonele cu aport normal sau crescut de iod. Al doilea lucru important în discuţia cu pacientul este să aflăm dacă alte persoane din familie, rude de sânge cu pacientul, au boli tiroidiene autoimune sau alte boli autoimune: diabetul de tip 1, vitiligo, anemiile prin deficit de vitamina B12. Există o predispoziţie genetică pentru bolile autoimune, iar peste ea intervin anumiţi factori de risc, precum aportul de iod sau anumite infecţii. Este foarte important ca pacienţii să fie instruiţi şi să ştie simptomele principalelor boli autoimune, mai ales cele severe, care pot pune în pericol starea de sănătate şi supravieţuirea pe termen lung. Din punct de vedere al frecvenţei, bolile autoimune sunt destul de frecvente. În raportătile internaţionale, incidenţa, deci numărul de cazuri nou apărute, este între 3 şi 6 la 10 000 de locuitori pe an”, spune Dr. Raluca Trifănescu, medic primar endocrinologie, şef lucrări UMF.

Bolile tiroidei: hipotiroidismul, hipotiroidismul congenital, hipertiroidismul, boala Graves, guşa endemică

Hipotiroidismul apare când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni sau ca efect secundar al tratamentului glandei tiroide. Simptomele date de această afecţiune sunt: somnolenţa, intoleranţa la frig, creşterea în greutate, depresia, constipaţia, menstruaţia neregulată, infertilitatea, durerile articulare sau musculare, subţierea pielii, scăderea libidoului.

Hipotiroidismul congenital apare la naştere şi reprezintă producerea unui nivel necorespunzător de hormoni tiroidieni. Simptomele sunt reprezentate de plâns răguşit, dismorfism facial, apetit scăzut, icter prelugit, încetinirea creşterii fizice şi mentale.

Hipertiroidismul, asociat cu guşa difuză sau nodulară, apare când tiroida produce un exces de hormoni şi accelerează metabolismul. Suferinzii de hipertiroidie manifestă simptome precum: palpitaţii, transpiraţie abundentă, iritabilitate, scădere bruscă în greutate, dereglări menstruale, tremor al mâinilor şi slăbiciune musculară.

Boala Graves este o afecţiune autoimună care determină o producere exagerată de hormoni, având simptome asemănătoare cu ale hipertiroidismului. Cele mai predispuse la apariţia bolii Graves sunt femeile tinere.

Guşa endemică înseamnă mărirea glandei tiroidiene atunci când în corp există un deficit de iod. O persoană cu guşă endemică manifestă simptome precum tusea, senzaţia de nod în gât şi dificultăţile la înghiţire.