8 sfaturi de la medic pentru a preveni enterocolita
După un an de restricţii, începutul verii ne-a adus aminte de emoţiile pe care le aveam înainte de a merge în vacanţă în copilărie. Numai că maturitatea a adus cu sine şi alte responsabilităţi. Ne căutăm destinaţiile ideale şi parcă toate ni se par de vis după un an restrictiv. Ne facem din nou lista cu ceea ce vom avea în bagaje, numărăm prietenii cu care vom merge în concedii şi ne planificăm iar activităţile de relaxare.
Numai că, pentru a avea un concediu reuşit, trebuie să luăm în considerare şi pericolele medicale. ”Cazurile de enterocolită sunt mult mai frecvente pe perioada sezonului estival pentru că mâncărurile se alterează mult mai rapid din cauza căldurii. În general, în aproximativ 70% din cazuri, cauza enterocolitei este reprezentată de apă sau alimentele contaminate. Diareea este cea mai frecventa problema medicala atunci cand calatorim, iar bacteriile enterice patogene sunt responsabile de 60-80% din aceste situaţii. Manifestările constau în crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră, explică dr. Elena Ciupercă, medic gastroenterolog DigestMed.
Boala apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă şi de diaree se poate ajunge la deshidratare, care duce la dezechilibre hidroelectrolitice. În cazul sugarilor, a bătrânilor sau a persoanelor care suferă de boli cronice, aceste dezechilibre sunt periculoase, deoarece pot pune viaţa în pericol.
Experimentează cu măsură şi fii pregătit cu un kit de urgenţă Pentru ca vacanţa să nu se transforme într-o sursă de stres, medicul Elena Ciupercă face câteva recomandări care să te ajute să-ţi păstrezi sănătatea sistemului digestiv:
Cunoaşte-ţi corpul. Fii atent la ceea ce îţi face bine şi ce nu şi fereşte-te de alimentele sensibile.
Fă-ţi o listă de alimente pe care corpul tău le cunoaşte şi tolerează bine. Indiferent de ţara sau continentul pe care vei merge, există mereu câteva alimente „universale” din care să alegi, ca, de exemplu, orez, paste, cartofi, iaurt.
Ţine cu tine un kit de urgenţă. Acesta poate conţine săruri de rehidratare, probiotice, chiar şi un tratament pentru enterocolită stabilit împreună cu medicul. Nu uita de soluţia dezinfectantă. „Medicamentele antiemetice pe baza de domperidona sau metoclopramid, antispasticele, antisecretoriile (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol, rabeprazol, famotidina), diosmectita, racecadotrilul, loperamidul sunt medicamentele care ar putea să te ajute. Nu recomand folosirea vreunui antibiotic în lipsa unei prescripţii de la medic”, spune Dr. Ciupercă.
Bea numai apă îmbuteliată. „Alimentele cu riscul cel mai mare de a produce diareea în timpul deplasărilor sunt cele consumate fără preparare termică, apa potabilă locală, fructele crude spălate cu apa locală, cuburile de gheaţă, alimentele oferite de negustorii ambulanţi pe străzi, carne insuficient preparată termic. Sunt lipsite de risc băuturile îmbuteliate industrial, apa plată, vinul, berea, cafeaua şi ceaiul fierbinte. Apa locală nu produce îmbolnăviri dacă este consumată fiartă şi răcită”, explică medicul.
Nu experimenta chiar toate noutăţile culinare. Sunt tentante, par delicioase şi toată lumea mănâncă din ele. Însă, mai ales când e vorba despre mâncare stradală, e mai bine să fii precaut şi să alegi ce testezi doar în urma recomandărilor bazate pe igiena verificată. În plus este foarte posibil ca stomacul tău să nu reacţioneze mereu bine la condimente noi.
Nu mânca mai mult decât îţi trebuie. Suntem tentaţi să umplem farfuria mai mult în vacanţă. În parte pentru că suntem mai „relaxaţi” cu dieta, în parte pentru că suntem curioşi. Însă, un stomac suprasolicitat poate reacţiona neplăcut.
Mergi la toaletă ori de câte ori ai nevoie şi, foarte important, spală-te foarte bine pe mâini de fiecare dată.
Conservă alimentele corespunzător. Mai bine arunci restul de sandviş de la micul dejun decât să îl porţi în rucsac 3 ore prin căldură înainte de a-l consuma la ora prânzului.
Dacă totuşi ajungi în situaţia în care suferi de o problemă digestivă în vacanţă, iată ce poţi face.
”Pentru primele 12-24 ore se recomandă în primul rând o hidratare adecvată; în măsura în care sunt tolerate se pot consuma: supă de zarzavat normal sărată, apă plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După această perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pesmet, carne slabă fiartă sau grătar. Se continuă hidratarea cu apă plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză. Apoi se adaugă în dietă brânză de vaci proaspătă, iaurt în cantităţi mici, progresive, ou fiert tare, perişoare dietetice fierte”, explică Dr. Elena Ciupercă.
De asemenea, este recomandat să eviţi şi câteva tipuri de alimente în această perioadă. Este vorba despre fructe şi legume crude , salată de vinete, mâncăruri grase, afumături, ciocolată, condimente iuţi, sucuri de fructe, lapte şi produse de lapte nefermentate.
Când trebuie consultat medicul
Sunt cazuri în care soluţiile prezentate mai sus nu sunt suficiente şi problemele persistă: ”Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun, vărsături sau diaree care persistă, febră înaltă care nu scade este importantă prezentarea la medic. De asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut şi necesită evaluare medicală”, ne avertizează Dr. Elena Ciupercă.
