De multe ori suntem tentaţi să amânăm controalele de rutină la medic, atunci când sănătatea nu ne este pusă în pericol în mod direct. Însă această atitudine de tip ”aşteaptă simptomele” poate fi periculoasă în anumite cazuri. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate la noi în ţară, iar simptomele acestor afecţiuni apar târziu, când deja afecţiunea este instalată.

Iată trei situaţii când ar trebui să consulţi medicul cardiolog, pentru un control de rutină, chiar dacă nu te supără nimic.

  1. Ai un istoric familial de boli cardiovasculare

Dacă părinţii sau bunicii au suferit de afecţiuni cardiovasculare, instalate înainte de vârsta de 55-65 de ani, atunci riscul ca tu să suferi la rândul tău de o astfel de boală este mai mare. Este posibil să ai o predispoziţie genetică pentru o afecţiune cardiovasculară, indiferent de stilul tău de viaţă. Pentru persoanele care au în familie astfel de boli, se recomandă un control de rutină la cardiologie, însoţit de un set de analize de sânge pentru evaluarea nivelurilor de colesterol şi trigliceride. Electrocardiograma şi ecografia cardiacă pot releva eventuale malformaţii genetice ale inimii responsabile de apariţia unor afecţiuni cardiace. Medicul cardiolog te va sfătui ce schimbări să faci în stilul de viaţă şi la ce simptome să fii atent, în funcţie de riscul calculat.

 

  1. Valori mari ale colesterolului şi trigliceridelor

Dacă la ultimele analize de rutină medicul ţi-a semnalat că ai valori crescute ale colesterolului LDL (colesterolul rău) şi ale trigliceridelor din sânge, este bine să consulţi un medic cardiolog, chiar dacă nu ai simptome specifice. Valorile mari ale colesterolului în sânge sunt un factor de risc important pentru infarctul miocardic. În timp, depunerile de colesterol de pe pereţii arterelor îngustează diametrul acestora atât de mult încât inima nu mai primeşte suficient sânge. Medicul cardiolog îţi poate recomanda schimbări de regim alimentar dar şi în stilul de viaţă, pentru a ţine sub control nivelul colesterolului din sânge. Dacă în urma investigaţiilor clinice făcute la cardiolog este suspectată o îngustare severă a aretrelor inimii, medicul îţi va recomanda o coronarografie – o procedură de diagnostic prin sunt evaluate arterele coronare.

Uneori, nivelul mare de colesterol din sânge poate fi rezultatul unei afecţiuni genetice numite ”hipercolesterolemia familială”. În cazul celor care suferă de această afecţiune, colesterolul din sânge este la un nivel foarte mare, indiferent de regimul alimentar sau stilul de viaţă. Atacurile de cord pot apărea la vârste tinere şi se impune un tratament pentru menţinerea colesterolului sub control.

 

  1. Factori de risc multipli

Hipertensiunea arterială netratată, nivelul mare al glicemiei sau prezenţa diabetului, obezitatea, fumatul, regimul alimentar nesănătos şi lipsa exerciţiilor fizice sunt factori de risc pentru bolile de inimă. Fiecare este un factor de risc independent, însă de cele mai multe ori vin la pachet. Dacă te numeri printre persoanele care au aceşti factori de risc, este important să ajungi la cardiolog înainte de apariţia durerilor în piept sau a oboselii la efort. Medicul îţi va evalua gradul de risc cardiovascular şi îţi va indica un tratament pentru a-l reduce la minimum. Va fi nevoie însă să îţi schimbi stilul de viaţă şi să elimini o parte dintre factorii care pot declanşa un eveniment cardiovascular.

Potrivit dr. Alexandra Postu, medic primar cardiolog la ARES, cifrele la care trebuie să fii atent atunci când vine vorba de riscul cardiovascular sunt:

  • Tensiunea arterială trebuie să fie sub 140/90mmHg. Ideal este sub 120/80 mmHg.
  • Indicele de masa corporală (IMC) trebuie să fie sub 25 kg/m2.
  • Ideal, valorile colesterolului LDL trebuie să fie sub 70 mg/dl. Când valorile sunt foarte mari, ţinta ar trebui să fie scăderea cu 50% faţă de valorile iniţiale.
  • Circumferinţa taliei ar trebui să se situeze sub valorile de 89 cm la femei şi 101 cm la bărbaţi.

Atunci când aceste cifre depăşesc valorile normale, este bine să te programezi la un consult de rutină, la medicul cardiolog.

Dacă te regăseşti într-una dintre situaţiile de mai sus, nu amâna vizita la cardiologie. Evită astfel un eventual incident cardiovascular care poate avea urmări grave pentru toată viaţa.