Tot ce ai vrut să ştii despre vaccinarea anti-COVID-19 la copiii cu vârsta între 5 şi 11 ani
Mulţi părinţi au întrebări legate de siguranţa vaccinării copiilor cu vârsta între 5 şi 11 ani. Pe site-ul Ministerului Sănătăţii, doi specialişti răspund celor mai frecvente întrebări legate de acest subiect.
Prof. univ. dr. Doina Anca PLEŞCA, Departamentul de Pediatrie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi Dr. Anca DRĂGĂNESCU, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, Bucureşti, au răspuns celor mai frecvente întrebări ale părinţilor.
1. Copiii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 sunt expuşi riscului de a dezvolta forme grave de boală COVID-19?
Copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 riscă să prezinte şi forme grave de COVID-19. Date publicate în octombrie 2021 de Centrul de Control şi Supraveghere al Bolilor din SUA (CDC) au arătat că în rândul populaţiei pediatrice cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani au fost înregistrate peste 8.300 de spitalizări legate de COVID-19 şi aproape 100 de decese din cauza acestei afecţiuni1. În prezent se apreciază că boala COVID-19 este una dintre primele 10 cauze de deces printre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani din SUA1. În plus, s-a observat că şi copiii, nu doar adulţii, pot să prezinte manifestări clinice persistente (”Long COVID-19”) după infecţie.
Copiii care prezintă COVID-19 pot dezvolta, de asemenea, complicaţii la distanţă cum ar fi sindromul inflamator multisistemic (MIS-C). Acest sindrom este o afecţiune multiorganică în care diferite organe ale corpului (inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii sau tubul digestiv) se inflamează determinând manifestări clinice variate, extrem de severe. Din aprilie 2020 până în octombrie 2021, în SUA au fost raportate peste 2.300 de cazuri de MIS-C la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani2.
Copiii care prezintă comorbidităţi (boli cronice respiratorii, renale, hepatice, cardiace, malignităţi, boli inflamatorii intestinale, imunodepresie de diferite cauze) sunt mai expuşi riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19 după infecţia cu virusul SARS CoV-2 în comparaţie cu copiii sănătoşi.
2.Având în vedere faptul că formele severe de COVID-19 la copii sunt rare, este justificată vaccinarea?
Este adevărat ca majoritatea copiilor diagnosticaţi cu COVID-19 sunt asimptomatici sau au o formă uşoară de boală şi recuperarea este fără sechele. Cu toate acestea, riscul ca un copil să facă o formă severă de boală nu este de neglijat, chiar şi în cazul copiilor fără afecţiuni cronice. Eficienţa vaccinului ARNm Pfizer-BioNTech COVID-19 este în proporţie de 91% în prevenirea bolilor simptomatice la copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani, conform studiilor clinice efectuate până la acest moment.
Vaccinarea împotriva COVID-19 protejează copiii atât de efectele directe, imediate ale bolii, cât şi de efectele pe termen lung. Copiii sunt protejaţi pentru riscul de spitalizare sau de a dezvolta o formă moderată până la o formă critică de boală, precum şi de apariţia miocarditei sau a sindromului multiinflamator sistemic.
Vaccinarea împotriva COVID-19 asigură totodată o protecţie faţă de efectele indirecte ale bolii cum ar fi: transmiterea în comunitate, apariţia de noi variante şi închiderea şcolilor.
3.De ce copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani ar trebui vaccinaţi?
Obiectivul principal al vaccinării copiilor cu vârste cuprinse între 5-11 ani este de fi protejaţi împotriva infecţiei SARS-CoV-2 şi de a reduce povara generală a bolii la aceasta grupă de vârstă.
Nu toţi copiii din această grupă de vârstă au acelaşi risc de a dezvolta forme severe de boală. Copiii cu afecţiuni cronice ar trebui să aibă prioritate, având în vedere riscul crescut de a dezvolta forme severe de boală. Riscul de a dezvolta o formă severă de boală nu este însă de neglijat chiar şi în cazul copiilor fără afecţiuni cronice.
Vaccinarea copiilor împotriva COVID-19 asigură protecţie împotriva bolii, protejează împotriva apariţiei formelor severe până la cele critice de boală şi reduce riscul de spitalizare. Vaccinarea asigură protecţie nu numai împotriva efectelor imediate ale COVID-19, cât şi împotriva efectelor pe termen lung, complicaţii de tipul miocarditei, sindromului multiinflamator sistemic şi a formei persistente de boală.
Vaccinarea împotriva COVID-19 protejează copilul de apariţia sechelelor determinate de sindromul post-COVID, o situaţie care poate afecta calitatea vieţii pe o perioada de timp. Toate acestea reprezintă efectele directe ale pandemiei COVID-19, faţa de care copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani pot fi protejaţi.
Restricţiile determinate de pandemia COVID-19 au avut un impact negativ puternic asupra copiilor şi familiilor acestora. Vaccinarea le-ar putea oferi copiilor oportunităţi sporite de a petrece în siguranţă timpul cu prietenii şi familia extinsă, reluarea activităţilor sociale şi extraşcolare şi socializarea în siguranţă. Impactul negativ al întreruperii şcolii a fost foarte mare în timpul pandemiei de COVID-19. Prin vaccinarea copiilor cu vârstele cuprinse între 5 şi 11 ani, aceştia pot fi protejaţi şi de efectele indirecte ale pandemiei COVID-19, anii de formare din copilăria timpurie fiind esenţiali pentru dezvoltarea rapidă cognitivă, socială, fizică şi emoţională a copilului.
Totodată, este important de menţionat că prin vaccinare scade rata de transmitere a infecţiei cu SARS CoV-2 şi astfel copii cu vulnerabilităţi medicale sau cei cu nevoi speciale ar putea avea asigurat accesul în siguranţă la educaţie.
Vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani poate ajuta la protecţia indirectă a membrilor familiei, inclusiv a fraţilor care nu sunt încă eligibili pentru vaccinare şi a membrilor familiei care pot avea un risc crescut de a se îmbolnăvi foarte grav dacă sunt infectaţi.
4.Este mai sigur pentru copilul meu să-şi dezvolte imunitatea prin infectarea cu virusul SARS-CoV-2 decât prin vaccinare?
În primul rând trebuie să ţinem cont de faptul că riscul unui copil de a face o formă severă de boală nu este de neglijat, chiar şi în cazul copiilor care nu au afecţiuni cronice. Nivelul de imunitate naturală la copilul nevaccinat şi durata acesteia sunt în prezent necunoscute şi probabil heterogene.
Vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani previne apariţia formelor severe de boală şi a complicaţiilor pe termen lung de tipul miocarditei, sindromului inflamator multisistemic sau a simptomelor persistente post-COVID-19. Conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sindromul post-COVID-19 apare la persoanele cu antecedente de infecţie cu SARS-CoV-2 probabilă sau confirmată, de obicei la 3 luni de la debutul bolii COVID-19 cu simptome care durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Simptomele formei prelungite de COVID-19 includ: oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie, dureri de cap, ameţeli, dureri în piept, dureri musculare şi articulare, tremur, căderea părului, anxietate şi dificultăţi de somn.
Există date epidemiologice internaţionale care arată că proporţia relativă a cazurilor noi şi a spitalizărilor de boală COVID-19 în rândul copiilor a crescut, fapt explicabil prin creşterea ratei de imunizare în rândul adulţilor.
5.Copilul care urmează a fi vaccinat împotriva COVID-19 ar trebui să fie consultat de un medic pediatru/medic de familie?
În cazul în care copilul nu are nicio problemă medicală deosebită de sănătate (boli cronice, alergii, tratamente imunosupresive, etc.) acesta poate să fie programat pentru a fi vaccinat fără un consult medical prealabil.
6.Ce tip de vaccin va primi copilul meu?
Vaccinul Comirnaty-Pfizer-BioNTech, 10 µg/doză este indicat pentru imunizarea activă pentru prevenirea bolii COVID-19. Este un vaccin tip ARNm COVID-19 şi este aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) şi de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) pentru administrarea la grupa de vârstă 5- 11 ani.
7.Este vaccinul împotriva COVID-19 sigur pentru administrarea la copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani?
Răspunsul este DA, vaccinurile sunt sigure pentru copiii din această grupă de vârstă.
Studiile efectuate până în prezent au raportat că profilul de siguranţă al vaccinului este similar la această grupă de vârstă cu cel din rândul adolescenţilor.
Copiii pot avea unele reacţii adverse după vaccinarea împotriva COVID-19, care sunt similare cu cele care pot apărea după orice altă vaccinare de rutină. Aceste reacţii adverse arată că organismul copiilor îşi dezvoltă un răspuns imun protector faţă de boală; de obicei reacţiile adverse vor dispărea în maxim câteva zile, iar acestea nu apar la toţi copiii.
În situaţii foarte rare pot apărea reacţii adverse mai grave de tipul reacţiilor alergice severe, miocardită sau pericardită.
Cele mai frecvente reacţii secundare ale vaccinării împotriva COVID-19 care au fost raportate sunt: reacţiile locale, la locul de injecţie (durere locală, roşeaţa, tumefacţie) şi reacţiile generale (cele mai frecvent întâlnite sunt oboseala, durere de cap, febra, frisonul, durerile musculare şi greaţa). Reacţiile raportate sunt mai frecvente după a doua doză de vaccin şi se remit în una sau două zile.
Monitorizarea pentru siguranţa vaccinurilor ARNm COVID-19 se efectuează într-un program cuprinzător de monitorizare a siguranţei coordonat de Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) şi datele se centralizează la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA).
Înainte de aprobarea indicaţiei de vaccinare la grupa de vârsta 5-11 ani, studiile clinice efectuate care au cuprins mii de copii, nu au identificat probleme severe de siguranţă.
Beneficiile vaccinării împotriva bolii COVID -19 depăşesc riscurile cunoscute şi potenţiale ale vaccinării, aspect evidenţiat prin lucrările şi studiile de specialitate publicate.
4. Rezumatul caracteristicilor medicamentului, Comirnaty Pfizer-BioNTech,
8.Care sunt ingredientele cuprinse în vaccinurile împotriva COVID-19?
Vaccinurile COVID-19 disponibile în prezent pentru adulţi, adolescenţi şi copii conţin ingrediente active, precum şi ingrediente inactive care variază în funcţie de producător. Niciunul dintre vaccinuri nu conţine ouă, gelatină, latex sau conservanţi.
Vaccinurile împotriva COVID-19 nu conţin metale precum fier, nichel, cobalt, litiu şi aliaje. Nu conţin produse fabricate, cum ar fi microelectronice, electrozi, nanotuburi de carbon sau semiconductori cu nanofire. Nu există conservanţi precum mercur/thimerosal în niciunul dintre vaccinurile COVID-19 disponibile în prezent, inclusiv vaccinul Pfizer-BioNTech disponibil pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani.
Pentru a afla mai multe despre ingredientele din vaccinurile autorizate împotriva COVID- 19, în România, se recomandă să consultaţi următoarele site-uri:
·Pfizer-BioNTech COVID-19 Vaccine Overview and Safety
·Moderna COVID-19 Vaccine Overview and Safety
·Johnson & Johnson’s Janssen COVID-19 Vaccine Overview and Safety
·Ingredients Included in COVID-19 Vaccines
9.Se poate administra copilului Paracetamol sau Ibuprofen înainte de vaccinarea împotriva COVID-19 pentru a preveni efectele secundare?
Centrul pentru Controlul şi Prevenţie al Bolilor din Statele Unite (CDC) recomandă părinţilor să nu administreze copilului niciun medicament pentru ameliorarea durerii înainte ca micuţul să fie vaccinat deoarece acesta poate reduce răspunsul imun la vaccin1. Cu toate acestea, în cazul în care copilul prezintă febră sau durere la locul de injecţie după vaccinare, poate să primească Paracetamol sau Ibuprofen în doza adecvată, cu excepţia situaţiei în care are o contraindicaţie medicală cunoscută. Aspirina NU este recomandată pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. De asemenea, nu este recomandat să administraţi copilului antihistaminice înainte de efectuarea unui vaccin COVID-19 în încercarea de a preveni reacţiile alergice2.
10.Doza de vaccin împotriva COVID-19 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5-11 ani este aceeaşi cu cea pentru grupa de vârsta 12-18 ani şi respectiv pentru adulţi?
Doza de vaccin Comirnaty- Pfizer-BioNTech Pfizer este de 10 µg/doză pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani, diferită faţă de cea pentru copiii cu vârsta peste 12 ani şi adulţi care este de 30 µg/doză.
Conform rezumatului caracteristicilor produsului, dacă se iniţiază vaccinarea împotriva bolii COVID-19 la copiii cu vârsta de 11 ani şi 11 luni se administrează doza pediatrică, atât la prima doză, cât şi la doza a doua, chiar dacă între timp copilul a împlinit vârsta de 12 ani.
11.Câte doze de vaccin va primi copilul cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani?
Schema de vaccinare completă cuprinde 2 doze de vaccin Comirnaty-Pfizer-BioNTech, de 10 µg/doză, ce se vor administra intramuscular la interval de 21 de zile. Pentru o categorie specială de copii, cu imunosupresie severă, se poate administra a treia doză la un interval de cel puţin 28 zile după a doua doză.
12.Există îngrijorări cu privire la apariţia de miocardită sau de pericardită după administrarea unui vaccin ARNm COVID-19 la copiii cu vârste cuprinse între 5 -11 ani?
Din datele raportate după începerea campaniei de vaccinare la grupa de vârstă 5-11 ani, în SUA au fost raportate un număr de 12 cazuri din 8.674.378 doze administrate.
După vaccinarea cu vaccinul Pfizer-BioNTech COVID-19 a copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani au fost raportate cazuri rare de miocardită sau pericardită; într-un studiu, rata de raportare de cazuri de miocardită după a două doză de vaccin Pfizer-BioNTech COVID-19 în săptămâna următoare vaccinării a fost de aproximativ 54 de cazuri la 1 milion de doze administrate băieţilor (12-17 ani). Copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani prezintă un risc mai mic de a dezvolta miocardită comparativ cu adolescenţii cu vârste cuprinse între 12-17 ani.
De asemenea, evoluţia clinică a miocarditei post-vaccinare, conform datelor publicate până la acest moment a fost favorabilă în comparaţie cu miocardita asociată infecţiei cu SARS- CoV-2. Infecţia cu SARS-CoV-2 este asociată cu un risc crescut de miocardită, respectiv de 30 de ori mai mare la copiii cu vârsta sub 16 ani conform datelor Centrului de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile din SUA (CDC). În plus, datele ştiinţifice sugerează că miocardita secundară infecţiei cu SARS-CoV-2, cauzată atât de formele severe de COVID-19, cât şi de sindromul multiinflamator sistemic prezintă un risc mult mai mare comparativ cu cel care ar putea fi cauzat de vaccinarea cu vaccin ARNm COVID-19.
În concluzie vaccinarea poate avea un beneficiu semnificativ în reducerea incidenţei miocarditei şi a sechelelor pe termen lung.
13.Copilul tocmai a primit un alt vaccin. Poate acesta să primească în continuare un vaccin COVID-19? Copilul poate fi vaccinat simultan cu vaccin gripal şi vaccin împotriva COVID-19?
Conform Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 se precizează că vaccinurile împotriva COVID-19 se pot administra simultan sau la orice interval de timp cu alt vaccin cuprins în Programul Naţional de Vaccinare destinat copiilor şi grupelor populaţionale aflate la risc (vaccinarea antigripală, vaccinarea anti-HPV), profilaxia tetanosului sau alte produse vaccinale care deţin autorizaţie de punere pe piaţa în România. Administrarea acestor vaccinuri poate fi realizată în condiţii depline de siguranţă atât a persoanelor care au primit doza 1, cât şi a persoanelor care au primit doza 2 de vaccin anti COVID-19.
14.Este indicată vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 5-11 ani dacă aceştia au trecut prin boală?
Vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de 5 ani şi peste, indiferent dacă au prezentat în istoric o formă asimptomatică sau simptomatică de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
Nu este necesară determinarea titrului de anticorpi anti-SARS-CoV-2 înainte de administrarea vaccinului. Până în prezent nu a fost stabilită valoarea titrului de anticorpi care poate să ofere protecţie faţă de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
Numeroase studii de imunologie au evidenţiat faptul că vaccinarea persoanelor care au avut COVID-19 conferă un răspuns imun sporit, iar riscul de reinfecţie este mai mic, inclusiv în contextul circulaţiei variantelor mai transmisibile.
15.Poate copilul să primească vaccinul dacă are în antecedente alergii alimentare, urticarie, şoc anafilactic?
Copilul ar trebui să facă vaccinul cu excepţia cazului în care acesta a avut o reacţie alergică severă la o doză anterioară de vaccin împotriva COVID-19 sau are o alergie la unul dintre ingredientele vaccinului (de exemplu, polietilenglicol)1.
Dacă părinţii au îngrijorări cu privire la antecedentele reacţiilor alergice ale copilului, ar trebui să discute istoricul copilului cu medicul pediatru înainte de a-l programa pentru vaccinare2. Dacă copilul dumneavoastră are antecedente de reacţie alergică severă sau utilizează
Epi-pen, vă rugăm să anunţaţi personalului medical în ziua în care acesta este programat. Medicii şi personalul medical vor putea să monitorizeze copilul şi să intervină în cazul în care vor apare reacţii alergice.
17.Copilul are o afecţiune hematologică (de exemplu, purpură trombocitopenică idiopatică, hemofilie etc.). În această situaţie poate copilul să primească un vaccin împotriva COVID-19?
Existenţa unei tulburări de sângerare/coagulare nu este un motiv pentru a evita vaccinarea. Pentru copiii cu antecedente de hemofilie (sau alte tulburări de sângerare severă) sau trombocitopenie se recomandă efectuarea unei hemograme cu numărătoarea de trombocite, precum şi a testelor de coagulare.
Înainte de a decide vaccinarea împotriva COVID-19, se recomandă un consult de specialitate (medic hematolog pediatru) pentru a primi cele mai corecte recomandări. Dacă medicul este de acord că beneficiul vaccinării împotriva COVID-19 administrate intramuscular (IM) depăşeşte posibilele riscuri, se recomandă următorii paşi în momentul vaccinării:
·În cazul în care copilul dumneavoastră primeşte factori de coagulare, atunci administrarea vaccinului IM trebuie să se facă cât mai repede posibil după doza de factor de coagulare.
·Înainte de injectarea vaccinului, se recomandă aplicarea unui pachet de gheaţă pe locul respectiv pentru a preveni apariţia unui hematom. După vaccinare, trebuie aplicată o presiune fermă pe locul injectării timp de minimum 10 minute.
Este adevărat că vaccinurile împotriva COVID-19 pot afecta fertilitatea? Există vreo dovadă în acest sens?
În prezent nu există nicio dovadă ştiinţifică care să susţină această ipoteză. Teoria conform căreia vaccinurile împotriva COVID-19 provoacă infertilitate se bazează pe ideea respinsă în prezent, potrivit căreia una dintre proteinele Spike şi proteina Syncytin-1 (care ajută la dezvoltarea placentei) sunt identice. De fapt ele nu sunt identice.
Vaccinul împotriva COVID-19, ca de altfel toate celelalte vaccinuri, funcţionează pe principiul stimulării organismului să dezvolte anticorpi care să lupte împotriva virusului care provoacă boala COVID-19 şi totodată pentru a preveni viitoarele îmbolnăviri. În prezent, nu există dovezi potrivit cărora anticorpii formaţi după vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea provoca probleme legate de fertilitate, inclusiv în dezvoltarea placentei, în sarcină. În plus, nu există dovezi care să sugereze că problemele de fertilitate sunt un efect secundar al vreunui vaccin.
