VIDEO: Rucola, quinoa - superalimente ori bine promovate?

Cunoscute încă din cele mai vechi timpuri şi folosite des în bucătăria altor popoare, rucola, fructele de goji, quinoa, sparanghelul, numite şi „noile superalimente”, au devenit cunoscute şi comercializate în România în ultimii ani. Şi, nu în ultimul rând, foarte bine promovate. Cât este campanie de imagine, cât este adevăr? Avem corespondente autohtone pentru aceste superalimente? Nutriţioniştii ne-au răspuns afirmativ!

Rucola, aceleaşi beneficii ca şi pătrunjelul

Originară din bazinul mediteranean, salata cu frunze mărunte are un gust puternic şi uşor picant. Folosită frecvent la prepararea salatelor, are un conţinut caloric foarte mic, dar este o sursă importantă de fibre alimentare şi de vitamine (A, C, K, P).

„Rucola este similară frunzelor de păpădie. Ca orice legumă, frunzele de rucola sunt bogate în fier, calciu, clorofilă, caroteni, şi magneziu. Nutrienţi asemănători putem <<obţine>> şi din verdeţurile româneşti, cum este pătrunjelul”, explică Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentaţiei şi în nutriţie.

Inclusă în alimentaţie, rucola „are grijă” de sistemul circulator, de cel osos şi cardiovascular. În plus, fibrele din conţinut fac ca frunzele de rucola să fie hrănitoare şi să ofere energie organismului.

Cum o poţi consuma: sub formă de salată (adaugi roşii, zeama de lămâie, ulei de măsline), dar şi când prepari pizza.

Quinoa, „orezul” sud american

Asemănătoare cu orezul, quinoa (de provenienţă din America de Sud) este un tip de cereală bogată în proteine şi în aminoacizi. Un aliment foarte nutritiv, quinoa este o sursă importantă de vitamine (A, C, D, E, K şi din grupa B) şi de minerale (fier, calciu, magneziu, potasiu). Quinoa conţine toţi aminoacizii esenţiali, printre care şi cel numit lizină, care este necesar pentru dezvoltarea ţesuturilor şi refacerea acestora. Lizina se mai regăseşte şi în orez.

„Una dintre principalele calităţi ale acestei cereale este că nu conţine gluten, deci poate fi consumată şi de persoanele care au intoleranţă la gluten. Ea poate fi consumată ca alternativă la grâu”, ne lămureşte nutriţionistul. Variante pentru cei cu intoleranţă pot fi şi orezul, şi hrişca.

Fiind o sursă bună de mangan, quinoa „are rol” de antioxidant în organism, contribuind la prevenirea mai multor boli (diabet, anemie). În plus, ea previne formarea cheagurilor de sânge şi îmbunătăţeşte funcţiile cardiace.

: quinoa îşi măreşte volumul şi poate fi folosită la prepararea pilafurilor, a budincilor şi a salatelor.

Goji, rudele „de la oraş” ale afinelor

Fructele de culoare roşie-portocalie, numite şi „fructele longevităţii”, sunt consumate de generaţii de populaţiile din Asia. Consumate crude sau uscate, fructele de goji conţin un amestec de nutrienţi: vitamine (A, C, E şi cele din complexul B), minerale (calciu, fier, zinc, fosfor, seleniu, cupru, magneziu) şi aminoacizi. Incluse în dietă, fructele de goji ajută organismul să lupte împotriva bacteriilor şi a infecţiilor, datorită mixului de vitamine şi de minerale. Mai mult, fructele „furnizează” cantitatea necesară de aminoacizi necesari pentru digestia alimentelor, transportul sângelui şi menţinerea sistemului muscular sănătos.

„Din aceeaşi clasă cu fructele noastre de pădure, goji au aceeaşi valoare nutritivă ca acestea. În stare proaspată, fructele au mai multă vitamina C, caroteni şi foarte multi antioxidanţi. Fructele de goji pot fi înlocuite la fel de bine cu afinele sau coarnele”, mai adaugă Corina Zugravu.

Cum le poţi consuma: le poţi adăuga în laptele ori în iaurtul cu cereale de la micul dejun, le consumi proaspete sau uscate, fie la foloseşti la decorarea deserturilor.

Conopida, sparanghelul românesc

Folosit la început ca medicament, iar mai apoi ca aliment în bucătăriile grecilor şi egiptenilor, sparanghelul (asparagus) este o sursă de vitamine (A, E, K şi B6), proteine şi de fibre. Consumat regulat, sparanghelul ajută la menţinerea nivelului de zahăr din sânge, protejează celulele ficatului împotriva toxinelor şi are un rol important în reglarea digestiei.

„Ca multe alte legume, sparanghelul conţine folaţi şi vitamine din complexul B, utile pentru multe procese metabolice, inclusiv pentru sănătatea inimii. El conţine şi inulină, care ajută la creşterea şi dezvoltarea florei intestinale sănătoase, ceea ce este esenţial în controlul greutăţii”, susţine nutriţionistul Corina Zugravu. Nutrienţi similari cu cei din sparanghel se pot obţine consumând conopidă, gulii sau spanac.

Cum îl poţi consuma: fiert, pregătit în cuptor, pe grătar sau sotat sparanghelul poate fi consumat ca garnitură.