Dieta pentru persoanele cu diabet

Regimul alimentar este esenţial pentru menţinerea constantă a nivelului glicemiei, dar şi pentru controlul greutăţii şi pentru prevenirea unor complicaţii precum cele cardiovasculare.

Fără a fi un expert în nutriţie, diabeticul trebuie să aibă unele cunoştinţe precum plusurile şi minusurile alimentelor, aportul de calorii şi indicele glicemic al produselor consumate (indicator care arată efectul alimentelor asupra glicemiei). În cazul celor cu diabet de tip 1, este obligatorie cunoaşterea conţinutului de glucide, care au o influenţă directă asupra zahărului din sânge.

Fiecărui diabetic i se va recomanda cantitatea de glucide pe care o poate consuma zilnic. Dacă diabetul se asociază cu hipertensiunea, este nevoie şi de un regim hiposodat, în care să nu se depăşească 4 g de clorură de sodiu pe zi. «Am diabet. Câte glucide am voie?» Principala recomandare în ceea ce priveşte alimentaţia diabeticului este atenţia faţă de aportul de glucide. Este important să nu se consume mai mult de 150-250 g de glucide. Cea mai mare cantitate de glucide o regăsim în produsele zaharoase (80-100%), făinoase şi cereale (75%) şi pâine (55%). Principii ale alimentaţiei în diabet • Regimul alimentar al diabeticului este individualizat, ţinându-se cont de particularităţile fiecărei persoane (vârstă, boli asociate).

• Pentru a preveni crizele de hipoglicemie, este important să se consume 3 mese principale şi 2 gustări.

• Atenţie la alimentele cu indice glicemic mare, pentru că determină o creştere bruscă a glicemiei.

• Include cât mai des în alimentaţie fasolea verde, vinetele, varza, usturoiul, ceapa şi roşiile.

• Mănâncă peşte de 2 ori pe săptămână.

• Alege carnea slabă, preparată la grătar, pe aburi sau la cuptor.

• Legumele şi fructele, precum şi cerealele integrale nerafinate (ovăzul) sunt surse de fibre, care încetinesc absorbţia carbohidraţilor.

• În diabetul de tip 1 este nevoie de un regim hipocaloric, cu eliminarea zaharurilor cu absorbţie rapidă (dulciuri, miere, ciocolată, produse de patiserie), mai ales dacă persoana este supraponderală.

• În timpul deplarărilor sau pentru activităţi când nu se poate servi masa (şedinţe), este bine ca diabeticul să aibă asupra sa o gustare, pentru a preveni riscul hipoglicemiei.

Indice

MARE (˃70) Pâine albă, fulgi de porumb, cartofi prăjiţi sau piure, orez alb gătit, prăjituri, biscuiţi, smochine, curmale, dulceaţă, gem, bere.

MEDIU (50 – 70) Cartofi copţi sau natur, paste făinoase, zahăr, sucuri de fructe, băuturi carbogazoase, mămăligă, îngheţată, miere, pâine de secară, pâine integrală, banane coapte.

MIC (< 55) Iaurt, lapte, soia, legume verzi, portocale, struguri, mere, pere, sucuri de legume, fasole păstăi, banane verzi, usturoi, morcovi cruzi, pere, broccoli, ciuperci, varză, ceapă, linte.

CALORIA reprezintă unitatea de măsură a energiei furnizate de hrană.

* 1 g de glucide (hidraţi de carbon, carbohidraţi) = 4 calorii;

• 1 g de proteine animale = 4 calorii;

• 1 g de lipide = 9 calorii.

Pentru un echilibru alimentar, necesarul caloric zilnic ar trebui să fie procurat din 50% glucide, 30-35% lipide şi 12-15% proteine.

Îndulcitorii artificiali trebuie consumaţi cu moderaţie, pentru că produsele care îi conţin pot fi sursă de carbohidraţi, care cresc glicemia. În plus, au fost adesea subiectul unor controverse în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unor boli precum cancerul.

Înlocuitorii calorigeni (sorbitol, fructoză) cu toate că au o putere de îndulcire asemănătoare cu cea a zahărului, au mai puţine calorii, precum şi un efect mai scăzut asupra secreţiei de insulină.

Îndulcitorii necalorigeni (zaharină, ciclamat) au o putere mare de îndulcire, de aceea se utilizează în cantităţi mici.