Ce se întâmplă în corp când bem alcool

Alcoolul declanşează în organism o serie de reacţii complexe, prin care se încearcă descompunerea lui. Există mai mulţi factori care influenţează absorbţia băuturilor alcoolice, printre aceştia numărându-se cantitatea lor, sexul (femeile au o toleranţă mai scăzută), dar şi momentul ingerării (înainte sau după masă). Cum se metabolizează Există 3 etape ale metabolizării alcoolului: absorbţia, distribuţia şi eliminarea. Imediat după ce este consumat, alcoolul se absoarbe în organism prin mucoasele gurii, ale esofagului (în cantităţi mai mici), prin pereţii stomacului şi ai intestinelor (într-un procent mai mare).

Absorbţia are loc mai repede la cei care îl beau pe stomacul gol şi mai greu în cazul celor care au mâncat recent (mai ales proteine şi grăsimi). De asemenea, se absorb mai repede băuturile cu un conţinut mare de alcool (20%).

În câteva minute, are loc distribuţia alcoolului în organism, la ţesuturi şi organe, prin sistemul circulator. Cele mai afectate sunt ficatul şi creierul, la nivelul cărora se produc modificări mai mult sau mai puţin grave, în funcţie de cantitatea de băutură consumată.

Cea mai mare parte a alcoolului este eliminată prin ficat (95%), restul (5%) fiind înlăturat prin rinichi (urină), piele (sudoare), plămâni (aerul respirat) şi prin salivă. La nivelul ficatului, alcoolul este eliminat cu ajutorul unor enzime. Este bine de ştiut că femeile au o cantitate mai mică de enzime hepatice care metabolizează alcoolul consumat, ceea ce explică de ce ele sunt afectate într-o măsură mai mare de acest viciu.

De la euforie la ebrietate

Alcoolul este un produs psihoactiv, adică acţionează asupra raţiunii, percepţiilor şi comportamentului. În cantităţi mici, oferă senzaţia de destindere, de euforie şi chiar de excitaţie, alungând dezinhibarea şi timiditatea.

De asemenea, induce logoreea şi scade reflexele. În doze mai mari, apare beţia (ebrietatea), însoţită de vorbire incoerentă, stare de moleşeală sau somnolenţă, modificări de dispoziţie (euforie, deprimare, agresiune) şi de mişcări necontrolate.

Dacă urmezi un tratament medicamentos, este mai mult decât necesar să eviţi să consumi alcool, din cauza interacţiunilor posibile. Această combinaţie nepotrivită poate duce la încetinirea eliminării alcoolului, la limitarea absorbţiei medicamentelor, ceea ce le face ineficiente, ori dimpotrivă, la potenţarea acţiunii tratamentelor şi a efectelor adverse ale acestora.

Băuturile alcoolice nu trebuie asociate cu medicamentele contra hipertensiunii, cu somniferele, cu antidepresivele, cu analgezicele, cu relaxantele musculare, cu statinele şi cu medicamentele indicate în diabet. Asocierea alcool – anticoagulante orale sau aspirină creşte riscul de hemoragii digestive.

Trebuie evitată şi combinaţia alcool – diuretice (pentru că alcoolul are, la rândul lui, acţiune diuretică, iar asocierea cu astfel de medicamente creşte riscul de deshidratare). Alcoolul în asociere cu paracetamolul favorizează leziunile la nivelul ficatului, iar combinat cu antihistaminicele le amplifică acestora efectele adverse (somnolenţă, dificultăţi de concentrare).