Afl─â beneficiile MINUNE ale dietei ketogenice!

1 2 jpg jpeg

Speciali┼čtii recomand─â adoptarea unor diete individualizate, menite s─â ├«ntruneasc─â toate caracteristicile unei alimenta┼úii corecte ┼či s─ân─âtoase, care s─â se adapteze gusturilor ┼či preferin┼úelor fiec─ârei persoane.

ÔÇ×O diet─â nu trebuie perceput─â ca un program de 2-3 luni ├«n care te ab┼úii de la anumite alimente pentru a pierde ├«n greutate pentru c─â atunci ea nu va avea niciun efect sau va avea un efect pentru o scurt─â perioad─â de timp. O diet─â corect─â trebuie s─â aib─â un plan de alimenta┼úie s─ân─âtos, care contribuie la ├«mbun─ât─â┼úirea imunit─â┼úii ┼či a st─ârii de bine a fiec─ârei persoane ┼či, ├«n timp, ea trebuie s─â se transforme ├«ntr-un stil de via┼ú─â. Mai mult dec├ót at├ót, o astfel de diet─â ne poate sabota dac─â includem alimente la care avem diferite intoleran┼úe pe care nu le cunoa┼čtem ├«nc─â. Perceput─â ├«n acest mod, beneficiile nu vor ├«nt├órzia s─â apar─â: pacien┼úii vor pierde sau vor c├ó┼čtiga ├«n greutate, ├«n func┼úie de ceea ce-┼či doresc, vor fi mai s─ân─âto┼či ┼či mai energici, ┼či nu ├«n ultimul r├ónd, vor reduce ┼čansele de a dezvolta anumite boliÔÇŁ,declar─â speciali┼čtii din cadrul Clinicii de Medicin─â Integrativ─â Global Wellness System.

Printre dietele percepute ca stil de via┼ú─â se num─âr─â ┼či dieta ketogenic─â. Este vorba despre o diet─â conceput─â ├«nc─â din 1924 de c─âtre Dr. Russell Wilder la Clinica Mayo, dar care a fost ├«mbun─ât─â┼úit─â de-a lungul timpului ┼či care ├«nregistreaz─â rezultate promi┼ú─âtoare ├«n prezent, fiind adoptat─â de tot mai mul┼úi oameni. Ini┼úial aceast─â a fost folosit─â ├«n special ├«n scop medical pentru controlul crizelor epileptice la persoanele care nu r─âspund tratamentului medicamentos, principiul de baz─â fiind inducerea unei st─âri de cetoz─â fiziologic─â, similar─â cu cea din timpul pauzelor alimentare prelungite.

Ce sunt dietele ketogenice?

Dieta ketogenica este o dietă în care majoritatea caloriilor provin din grăsimi, iar consumul de proteine este redus la 1-1,5 grame pe kilogram/corp,iar carbohidraţii sunt menţinuţi la minimum (20-40g pe zi). Scopul dietei ketogenice este de a realiza o stare metabolică numit cetoza (ketoza).

Dieta ketogenica implic─â reducerea drastic─â a carbohidra┼úilor ┼či ├«nlocuirea acestora cu gr─âsimi. Reducerea carbohidra┼úilor pozi┼úioneaz─â metabolismul ├«ntr-o stare denumit─â ketoz─â. Dieta for┼úeaz─â organismul s─â ard─â gr─âsimi, mai degrab─â dec├ót carbohidra┼úi. C├ónd se ├«nt├ómpl─â acest lucru, corpul devine eficient ├«n arderea gr─âsimilor ├«n locul energiei.

Cetoza (ketoza) este pur ┼či simplu un proces metabolic normal ├«n care celulele corpului ard fragmente de gr─âsimi numite cetone ├«n loc de glucoz─â pentru combustibil.

Ketoza ├«nseamn─â acumularea de corpi cetonici ├«n s├ónge ┼či eviden┼úierea lor ├«n urin─â (c├ónd sunt ├«n cantit─â┼úi prea mari ├«n s├ónge, aceste componente sunt eliminate prin rinichi). Corpii cetonici sunt substan┼úe rezultate ├«n urma metaboliz─ârii incomplete a gr─âsimilor ┼či pot fi folosi┼úi ei ├«n┼či┼či ca surs─â de energie de majoritatea ┼úesuturilor, inclusiv de creier, ├«n propor┼úie de 75%, atunci c├ónd se atinge adaptarea. Cetoza este un proces benefic ┼či ajut─â organismul s─â supravie┼úuiasc─â atunci c├ónd hrana nu este disponibil─â.

Cetoza indus─â prin dieta "ketogenic─â" este diferit─â de cetoacidoza diabetic─â ┼či nu prezint─â un pericol imediat pentru s─ân─âtate. Din contr─â, vine cu avantaje: arderea accelerat─â a gr─âsimilor, suprimarea senza┼úiei de foame, ├«ncetinirea cre┼čterii unor tumori, claritate mental─â, reglarea glicemiei etc. Starea de cetoz─â se ob┼úine prin consumul unei cantit─â┼úi relativ mari de gr─âsimi ├«n condi┼úiile unui consum minim de carbohidra┼úi (insulina anuleaz─â cetogeneza).

Aceasta combina┼úie schimb─â modul ├«n care energia se deplaseaz─â ├«n corp ┼či are numeroase beneficii asupra s─ân─ât─â┼úii, fiind dieta preferat─â ├«n cazurile de diabet, cancer, epilepsie, Alzheimer, Parkinson, boli de inim─â sau chiar acnee.

Dieta ketogenic─â poate, de asemenea, s─â reduc─â masiv nivelul de zah─âr din s├ónge ┼či al insulinei, iar acest aspect, combinat cu cre┼čterea cetonelor, va avea nenum─ârate beneficii asupra s─ân─ât─â┼úii.

Proteinele sunt ┼úinute ┼či ele la un nivel sc─âzut-mediu, spre deosebire de dietele hiperproteice. Este confuzia cea mai frecvent─â ┼či, ├«n acela┼či timp, gre┼čeala cea mai frecvent─â care se face ├«n dieta ketogenic─â. Este foarte greu s─â m─ân├ónci multe gr─âsimi ┼či pu┼úine proteine, a┼ča cum cere dieta. ├Äntr-o diet─â ketogenic─â adev─ârat─â nu au loc br├ónza, nucile sau carnea ├«n cantit─â┼úi mari de exemplu.

Aportul de nutrien┼úi ├«ntr-o diet─â ketogenica de obicei, func┼úioneaz─â la aproximativ 70-75% calorii din gr─âsimi, 20-25% din proteine, ┼či 5-10% din carbohidra┼úi. Gr─âsimile nu au nici un efect asupra zah─ârului din s├ónge ┼či nivelului de insulina.

Aten┼úie ├«ns─â, proteinele pot afecta at├ót zaharul din s├ónge ┼či insulina, ├«n cazul ├«n care cantit─â┼úi mari de proteina sunt consumate ┼či din acest motiv este necesar un calcul estimative al nevoilor proteice individual.

Dac─â am m├ónca prea multe proteine, aproximativ 50% din excesul de proteine necesar corpului vor fi transformate ├«n glucoz─â (zah─âr) ├«n organism, ┼či astfel va cre┼čte nivelul de insulin─â, care va opri capacitatea organismului de a arde.

Cu ce este diferit acest regim de sl─âbire?

Compar├ónd-o cu celelalte diete bazate pe un nivel redus de carbohidra┼úi, dieta ketogenic─â se diferen┼úiaz─â prin faptul c─â aceasta duce la pierderea ├«n greutate f─âr─â a fi nevoie ca pacien┼úii s─â-┼či numere caloriile sau s─â ┼úin─â eviden┼úa alimentelor. Studiile au dovedit c─â aceast─â diet─â ajut─â la pierderea ├«n greutate mai repede ┼či mai s─ân─âtos spre deosebire de alte diete asem─ân─âtoare ┼či, ├«n plus, ├«mbun─ât─â┼úe┼čte func┼úionalitatea organismului ┼či starea de s─ân─âtate.

Pentru c─â dieta ketogenic─â s─â devin─â un stil de via┼ú─â s─ân─âtos este nevoie de aten┼úie acordat─â ├«n special ├«n ob┼úinerea unor alimente calitative, ┼čtiut fiind faptul c─â ├«n stratul de gr─âsime al animalelor g─âsim concentrate anumite toxine (ex. Pesticide din mediu), ┼či apoi, prin modalit─â┼úile de preparare, gr─âsimile risc─â s─â fie denaturate, oxidate. Devine astfel indispensabil─â administrarea de suplimente nutritive cu efect protector ┼či antioxidant.

ÔÇ×Este una dintre cele mai eficiente diete

(dar poate fi folosit─â ┼či pentru cre┼čterea ├«n mas─â muscular─â), maximiz├ónd acele procese metabolice responsabile cu arderea gr─âsimilor, m─âre┼čte energia psihic─â ┼či fizica, reduce apetitul, p─âstreaz─â mas─â muscular─â ├«n combina┼úie cu un antrenament inteligent, este u┼čor de ┼úinut, at├óta timp c├ót exista motiva┼úie ┼či se respect─â principiile, scade colesterolul ÔÇťr─âuÔÇŁ ┼či total, poate m─âri nivelul hormonului de cre┼čtere (somatotropin sau HGH)ÔÇŁ

susţine psiho-nutritionistul Bianca Patrascu, specialist în cadrul Global Welness System.

Cum începem o dietă ketogenica

Preg─âtirea dietei keto se va face cu un set complet de analize medicale. Doar dup─â ce te asiguri c─â organismul t─âu este s─ân─âtos po┼úi trece la pasul urm─âtor. Desigur pentru o avea rezultate prin aceasta diet─â, este necesar ca ├«nainte s─â descoperim dac─â avem anumite intoleran┼úe alimentare, intolerante care pot men┼úine un nivel ridicat de inflama┼úie ├«n corp, proces inflamator ce poate periclita s─ân─âtatea ┼či care creeaz─â rezistente la sl─âbire prin ├«ncetinirea procesului digestiv, metabolic ┼či imun.

ÔÇťTestul de intolerante alimentare se face printr-un test de s├ónge foarte simplu, care poate detecta intoleran┼úa p├ón─â la 271 de tipuri de produse alimentare diferite. Mai mult dec├ót at├ót, testul nu doar confirm─â dac─â exist─â sau nu o sensibilitate alimentar─â, ci deceleaz─â sensibilitatea la diverse alimente pe o scar─â de la 0 la 4, de la ÔÇ×aliment toleratÔÇŁ - care poate fi consumat ├«n continuare - la ÔÇ×intoleran┼ú─â sever─âÔÇŁ - alimente la care trebuie s─â se renun┼úeÔÇŁ, adaug─â psiho-nutritionistul Bianca Patrascu.

Sl─âbe┼čti jum─âtate de kilogram pe s─âpt─âm├ón─â

├Än prima faz─â a dietei se va elimina ├«n special apa ├«n exces, se reduce con┼úinutul intestinal ┼či rezervele de carbohidra┼úi din ficat ┼či mu┼čchi. Abia dup─â aproximativ 1-2 s─âpt─âm├óni ne putem g├óndi la o medie de 500g pe s─âpt─âm├ón─â ca o sl─âbire s─ân─âtoas─â. Trebuie ┼úinut cont c─â ├«n stratul de gr─âsime avem ┼či toxine, acum eliminate ├«n s├ónge. Deci trebuie s─â d─âm timp corpului s─â ard─â gr─âsimea ┼či s─â se detoxifice.

Multe dintre cele mai dramatice schimbări în organism au loc în primele 3 zile ale dietei. Acestea se întâmplă în timp ce organismul trece la la o sursă de combustibil la o alta. În mod firesc, forma principală de energie folosită de organism este glucoză, care este un fel de zahăr. Cea mai mare parte a ei este extrasă sau convertita din mâncarea pe care-o ingurgitam. Pe parcursul zilei, ficatul stornează excesul de zahăr într-o formă numită glicogen, la care poate mai apoi recurge, pe măsură ce nivelul energetic scade între mese. Există destul glicogen pentru a asigura energia pentru 8-12 ore, iar de obicei e epuizată în primele 24 de ore de la începerea dietei.

Odat─â ce corpul recurge la cetoza (ketoza), adic─â la utilizarea gr─âsimii ca ┼či combustibil, acest nou combustibil e folosit pentru a restabili rezervele de glicogen ale organismului). Odat─â ce rezervele de glicogen ale ficatului s-au epuizat, corpul ├«ncepe s─â treac─â la ceea ce se nume┼čte cetoza (ketoza), sau produc┼úie de cetone (ketone) - utilizarea acizilor gra┼či pe post de combustibil ├«n locul glucozei.

Aceast─â schimbare ├«ncepe ├«n general ├«n a doua zi cam ├«n 48 de ore de la ├«nceperea dietei ┼či se ├«ncheie ├«n a treia zi. ├Än aceast─â perioad─â interimar─â nu exist─â glucoza disponibil─â, energia rezultat─â din gr─âsimi e insuficient─â, iar corpul ├«nc─â are nevoie de combustibil. A┼ča c─â acceseaz─â glucoza din dou─â surse. Mai ├«nt├ói transforma glicerolul din rezervele de gr─âsime ale organismului ├«n glucoz─â, ├«ns─â ┼či acest lucru e insuficient. A┼ča c─â face rost restul catabolizind sau descompun├ónd aminoacizii din ┼úesutul muscular ┼či folosindu-i, ├«n interiorul ficatului, la gluco neogeneza, adic─â producerea de glucozei. ├Äntre 60 ┼či 84 grame de protein─â sunt folosite ├«n aceast─â a doua zi: aproximativ 28 de grame de ┼úesut muscular.

├Än a 3-a zi produc┼úia de cetone (ketone) este suficient─â pentru a produce aproape toat─â energia de care organismul are nevoie, iar proteinele din organism ├«ncep s─â fie cru┼úate. Corpul ├«nc─â are nevoie de o cantitate foarte mic─â de glucoz─â, a┼čadar cam 18-24 grame de proteine sunt catabolizate, de la ┬Ż la 1 uncie de ┼úesut muscular zilnic. ├Äntr-o perioad─â de 30 de zile de diet─â o persoan─â pierde ├«n general maxim 400 grame de mas─â muscular─â. Aceast─â conservare a proteinelor este o adaptare evolutiv─â care protejeaz─â ┼úesutul muscular ┼či organele interne ├«mpotriva deterior─ârii ├«n perioade de hran─â insuficient─â.

├Äncep├ónd cu a treia zi, rata de descompunere a acizilor gra┼či din celulele adipoase continua s─â sporeasc─â, ajung├ónd la maximum cam ├«n a 10-a zi. ├Än aceast─â prim─â perioad─â de 7 zile, dup─â ce organismul a trecut cu totul pe cetoza (ketoza), se petrec cele mai intense descompuneri de ┼úesut gras.

Pentru a-┼či conserva proteinele, corpul ├«ncepe de asemenea s─â caute surse de proteine ce nu apar┼úin organismului, cum ar fi: mase celulare neesen┼úiale, cum ar fi tumorile sub form─â de fibroze, ┼úesuturi degenerative, bacterii, viru┼či, sau alte componente organice care pot fi folosite pe post de combustibil. Acest aspect reprezint─â principalul motiv pentru care dieta ketogenica produce efecte benefice asupra organismului.

├Än plus, ├«n aceast─â perioad─â de cetoza (ketoza) intens─â corpul se afla ├«ntr-o stare similar─â cu somnul ÔÇô un ciclu de odihn─â ┼či detoxifieri.

Organismul ├«ncepe s─â se concentreze pe eliminarea toxinelor ┼či vindecarea ┼či regenerarea ┼úesuturilor ┼či organelor afectate/deteriorate.

Rezultatele dietei în 30 de zile devin absolut spectaculoase.

Nu este u┼čor s─â ┼úinem o diet─â. Primul pas const─â ├«n a lua decizia de a ne concentra pe a fi s─ân─âto┼či, iar mai apoi aceast─â decizie va deveni un stil de via┼ú─â, care ne va aduce numai beneficii. Totul const─â ├«n a face primul pas ├«n mod corect ┼či sus┼úinut ├«n permanen┼ú─â de speciali┼čti.