Ne vaccinăm sau nu contra gripei?

Vaccinurile salvează vieţi, auzim peste tot. Dar aflăm şi că există cazuri ale unor oameni care s-au îmbolnăvit după ce s‑au vaccinat.

Sau că în multe situaţii nu funcţionează. Iar de această controversă nu este ferit nici vaccinul antigripal.

Am vrut să vedem dacă este bine să ne vaccinăm şi i‑am întrebat pe doi dintre cei mai buni specialişti în domeniu.

Ne-au răspuns doctorul Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, şi doctorul Victoria Aramă, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, din Bucureşti. Vaccinarea, cea mai eficientă metodă

Pe scurt, am aflat că gripa, deşi este considerată în popor o boală banală, poate evolua cu complicaţii (chiar şi în cazul persoanelor sănătoase).

Uneori, poate duce şi la deces. Mărturie stau cele aproape 40 de decese înregistrate sezonul trecut, survenite la persoane cu vârste între 30 şi 64 de ani.

În 2009, când a fost epidemia cu virusul porcin, în România s-au înregistrat 122 de decese.

Tot pe scurt, prevenirea gripei e mult mai ieftină decât tratarea ei, iar cea mai sigură şi controlabilă metodă de prevenire rămâne vaccinarea.

Să nu uităm că datorită vaccinurilor, variola, o boală care ucidea 1 din 4 persoane infectate, a fost eradicată în 1980.

Dar cum funcţionează vaccinurile? Acestea conţin virusuri „moarte” sau atenuate, în cantităţi foarte mici, care, odată pătrunse în organism, trezesc un răspuns imunitar din partea lui.

Astfel, când vom avea contact cu adevăratul virus, corpul va avea armele de luptă împotriva lui: anticorpii care recunosc virusul şi-l atacă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală începând cu vârsta de şase luni.

Copiilor de până în trei ani li se dă jumătate de doză, iar celor de vârste mai mari - doza unui adult.

În acest caz, se repetă doza la două-trei săptămâni, pentru un răspuns imun mai puternic.

Te-ai vaccinat anul trecut? Trebuie şi în acest an!

În acest an, structura virusului gripal este asemănătoare celei de anul trecut.

„Vaccinează-te chiar dacă te-ai vaccinat anul trecut, deoarece protecţia dată de vaccin durează cel mult un an”, explică medicul Adriana Pistol.

Te poţi vaccina gratuit la medicul de familie începând cu această lună, dacă te încadrezi într-una din aceste grupe: persoane cu boli cronice, de peste 65 de ani, copii şi personal medical. Dacă nu, un vaccin din farmacie te costă între 20-30 de lei.

Info: Între 5 şi 15% din populaţie suferă în fiecare an de infecţii respiratorii.

Să ne temem de gripă?

Gripa nu este un Bau Bau de care ar trebui să ne ascundem acasă, cu uşile închise, dar n-ar trebui nici s-o luăm în glumă, fiind o infecţie cu un grad ridicat de transmitere şi cu complicaţii de luat în seamă.

„Dacă stăm la 1-2 metri de un bolnav, riscul să contractăm boala este foarte mare”, precizează medicul Victoria Aramă, de la Institutul „Matei Balş”.

Ceea ce face virusurile gripale şi mai periculoase este labilitatea lor. Adică în fiecare an îşi schimbă puţin din structură, iar la 10-20 de ani trec printr-o modificare majoră. Acestea sunt perioadele în care s-au înregistrat epidemii, ne‑a explicat specialistul.

Cu toate acestea, dacă pe lângă vaccinare şi o imunitate bună, mai adăugăm câteva măsuri minime de igienă, putem fi feriţi de boală. Mai exact, ar trebui să ne spălăm foarte des cu apă şi săpun şi să folosim şerveţele de unică folosinţă pentru strănut sau pentru tuse.

De asemenea, este recomandat să se evite zonele aglomerate şi expunerea prelungită la frig. Virusul gripal se transmite prin salivă ori prin secreţii rezultate în urma strănutului, tusei sau vorbitului.

Curiozităţi

- Ştiai că există şi vaccinuri antigripale care se pot inhala? Ele conţin virusuri atenuate, deci nu sunt indicate femeilor însărcinate. Veste proastă pentru cei cărora le este frică de ac, iar varianta de inhalat le-ar surâde: aceasta există doar peste Ocean. România merge pe varianta clasică, injectabilă.

- Virusul gripal rămâne mai multe zile în tractul respirator al unui copil decât în cazul unui adult. De aceea, ei se îmbolnăvesc şi transmit mai uşor boala.

- După o pandemie de gripă (adică o epidemie de gripă înregistrată oficial pe mai mult de două continente), numărul cazurilor de îmbolnăvire rămâne ridicat în următorii an, reducându-se treptat în câţiva ani.

Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile

Când nu ar trebui să ne vaccinăm?

„N-ar trebui să se vaccineze cei cu alergie la ou, deoarece vaccinul este dezvoltat pe proteină de ou. De asemenea, n-ar trebui vaccinaţi nici cei cu o boală febrilă acută, copiii sub şase luni ori cineva care a avut o reacţie severă la un vaccin în trecut, adică o alergie de tip anafilactic.”

„E bine ca femeile însărcinate să se vaccineze, mai ales dacă sunt în trimestrul 2 sau 3 de sarcină, când riscul de complicaţii date de gripă ar putea fi mai mare. Vaccinul injectabil nu este periculos, deoarece conţine virusuri inactive.”

„Organismul are nevoie de timp ca să‑şi facă anticorpii (14-15 zile) necesari în lupta cu virusul gripal. După vaccinare, fiecare persoană ar trebui să continue măsurile de prevenire măcar această perioadă.”

„Nimic în lumea asta nu e sigur şi nu are o eficienţă de 100%. Răspunsul la vaccin ţine şi de «stofa clientului». Se pot fabrica vaccinuri valabile pentru 80-90% din populaţia

Globului, dar mai rămâne un procent neacoperit. Şi nu există o metodă ca să ştim dinainte cine răspunde şi cine nu. Oricum, s-a dovedit că celor care nu răspund la vaccin le scade durata de îmbolnăvire cu 1-2 zile”.