La ce riscuri v─â supune┼úi dac─â nu trata┼úi amigdalita ┼či otita

1 2 jpg jpeg

De multe ori astfel de afec┼úiuni sunt virale, ├«ns─â mul┼úi p─ârin┼úi trateaz─â copiii cu antibiotice, ├«n lipsa unui diagnostic corect. Iat─â de c├óte feluri sunt amigdalitele ┼či otitele ┼či cum le deosebim. ÔÇ×Nu orice infec┼úie se trateaz─â cu antibiotice. Antibioticele luate f─âr─â antibiogram─â ├«n aceste afec┼úiuni sunt adesea ineficiente, iar pacien┼úii se pot confrunta cu o agravare a bolii sau cu recidive dese. Este absolut necesar un istoric exact al bolii, pentru a se determina astfel caracterul recurent al afec┼úiunii ┼či, implicit, conduita terapeutic─â pentru care se va optaÔÇŁ, explic─â dr. Elia B─ârbuceanu, medic ORL Clinica Hexi Med. Amigdalita cronic─â ÔÇô grad de risc pentru copiii ├«ntre 5-15 ani Amigdalele palatine sunt formate din ┼úesut limfoid situat la nivelul faringelui ┼či fac parte din inelul limfatic Waldeyer, care con┼úine: amigdalele palatine (dou─â la num─âr), amigdala lingual─â, amigdala nasofaringian─â ┼či ┼úesutul limfoid de pe peretele posterior al faringelui. Amigdalita este de dou─â feluri: acut─â ┼či cronic─â. Este una dintre cele mai frecvent ├«nt├ólnite afec┼úiuni ├«n r├óndul copiilor ├«ntre 5-15 ani. Agen┼úii patogeni (virali sau bacterieni) pot ajunge ├«n organism at├ót prin cavitatea bucal─â, c├ót ┼či prin nas.

C├ónd ace┼čtia se ├«nt├ólnesc cu celulele de ap─ârare, ├«ncepe lupta. Prima consecin┼ú─â este m─ârirea ├«n volum a amigdalelor. Aceast─â cre┼čtere poate determina ┼či o ├«nro┼čire sau chiar apari┼úia unor puncte cu puroi care se pot m─âri p├ón─â la formarea unei pseudo-membrane cu acoperire mare. Dac─â amigdalitele devin din ce ├«n ce mai dese, atunci se ajunge la amigdalita cronic─â.

Amigdalita acut─â este ├«n general o infec┼úie bacterian─â a amigdalelor palatine. Agentul patogen cel mai frecvent ├«nt├ólnit este streptococul beta hemolitic de grup A, urmat de departe de stafilococ ┼či haemophilus influenzae. Al┼úi agen┼úi patogeni implica┼úi sunt: bacteriile anaerobe, virusuri, gonococii. Amigdalita acut─â este cel mai frecvent ├«nt├ólnit─â la copiii de 5-6 ani.

Numeroase persoane nu prezint─â simptome, dar pot transmite bacteriile. Infec┼úiile faringelui (numite faringite) sunt ├«n majoritatea cazurilor de etiologie viral─â. Diverse virusuri respiratorii - virusul gripei, ├«n special, sunt responsabili pentru aceast─â patologie, ├«n cadrul c─âreia apare ┼či eritemul amigdalelor palatine, rar acoperite de secre┼úii. Aceste infec┼úii sunt uneori mai pu┼úin grave dec├ót infec┼úiile bacteriene.

ÔÇ×Principalul simptom al amigdalitei este durerea ├«n g├ót, dup─â care urmeaz─â inflamarea ┼či ├«nro┼čirea acestora, cu depozite purulente, tuse, cefalee, durere la ├«nghi┼úire, febra (ce poate fi foarte crescut─â la copiii mici), oboseala, durere la nivelul urechilor sau g├ótului, noduli limfatici m─âri┼úi la nivelul g├ótului. Chiar dac─â sunt mai rare nici v─ârs─âturile, respira┼úia ur├ót mirositoare ┼či dificultatea la deschiderea gurii nu ar trebui ignorate. Dac─â amigdalita este cauzat─â de un virus, precum virusul gripal, apar ┼či simptomele gripale, cum ar fi rinoreea. Dac─â afec┼úiunea este determinat─â ├«ns─â de bacterii, pacientul poate prezenta irita┼úii cutanate sau ├«nro┼čirea fe┼úeiÔÇŁ, adaug─â dr. B─ârbuceanu.

Ca tratament, se recomand─â repausul la pat ┼či administrarea de antipiretice (medicamente care combat febra) sau antibiotice, numai dup─â un control ├«n prealabil la medicul specialist. ├Än cazul amigdalitei cronice, singurul tratament care rezolv─â aceast─â form─â a bolii este opera┼úia, numit─â amigdalectomie.

Diagnosticul acestei afec┼úiuni se stabile┼čte de medicul de familie sau de medicul ORL-ist care, ├«n func┼úie de gravitatea bolii, va prescrie tratamentul corespunz─âtor. Dac─â exist─â simptome care s─â indice prezen┼úa unei bacterii, medicul specialist va confirma diagnosticul prin efectuarea unei culturi bacteriene, adic─â prin efectuarea unui exudat. Testul poate determina dac─â amigdalita este cauzat─â de o infec┼úie cu streptococi. Este dificil ├«ns─â de precizat dac─â pacientul este doar un purt─âtor al infec┼úiei sau este chiar infectat. ├Än unele cazuri, ca metod─â elocvent─â pentru o diagnosticare c├ót mai corect─â, se recomand─â ┼či efectuarea unor teste sangvine.

ÔÇ×Netratat─â, amigdalita poate duce la colectarea de puroi ┼či, implicit, la apari┼úia unui abces ├«ntre amigdala ┼či ┼úesutul moale care o ├«nconjoar─â: peritonsilar, retrofaringian, parafaringian. Netratate la timp sau ignorate, amigdalitele bacteriene pot duce la obstruc┼úia c─âilor aeriene, septicemie, meningit─â, mediastinit─â sau tromboflebita venei jugulare.ÔÇŁ, completeaz─â dr. B─ârbuceanu.

Unele din cele mai de temut complica┼úii ale amigdalitelor cu Streptococ beta hemolitic (cel mai frecvet agent patogen ├«n acest caz) sunt afec┼úiunile articulare, cardiace ┼či renale (reumatismul articular acut, valvulopatiile ┼či nefritele). Mecanismul de producere nu este pe deplin cunoscut, ├«ns─â cea mai vehiculat─â teorie este cea a reac┼úiei imune ├«ncruci┼čate. Anumite componente din structura bacteriei sunt asem─ân─âtoare cu componente din organismul nostru, astfel c─â anticorpii ├«mpotriva streptococului (ASLO) nu fac diferen┼úa ┼či atac─â structurile proprii organismului.

Otitele pot fi externe sau medii. Otita medie, infec┼úie a urechii medii, poate fi o complica┼úie a infec┼úiilor amigdaliene, rino-faringiene ┼či sinusale. De altfel, otita se num─âr─â printre bolile care recidiveaz─â cel mai frecvent. ├Än cazul otitelor medii, at├ót pentru adul┼úi, dar ├«n special pentru copii, aerosolii sunt o solu┼úie eficient─â. Totu┼či, antibioterapia este cea care face diferen┼úa ├«ntre evolu┼úia unei otite simple, ├«n stadiu incipient, c─âtre otita seroas─â sau c─âtre otita purulent─â. De aceea prezentarea la medicul ORL-ist este important─â ├«nc─â de la debutul simptomatologiei.

├Än cazul otitei purulente tratamentul antibiotic este necesar, ideal dup─â antibiograma efectuat─â pe secre┼úia din profunzimea conductului auditiv extern ┼či la recomandarea medicului. ├Än caz contrar, riscurile de dependen┼ú─â sau de ineficacitate a tratamentului sunt destul de mari. Otita medie netratat─â corespunz─âtor poate cauza ┼či otita extern─â.

ÔÇ×Otita, cauzat─â de infec┼úii cu virusuri ┼či cu bacterii, se manifest─â prin apari┼úia febrei de peste 38 de grade Celsius, durerii ├«n spatele urechii ┼či migrenei. Pot ap─ârea ┼či tulbur─âri de echilibru sau senza┼úie de vom─â. Tratamentul se administreaz─â dup─â efectuarea antibiogramei, care se ob┼úine ├«n urma analizei ├«n laborator a con┼úinutului conductului auditiv extern ┼či const─â ├«n antibiotice. ├Än situa┼úia ├«n care apar complica┼úii, iar infec┼úia se extinde la alte compartimente ale urechii, tratamentul clasic se asociaz─â cu chirurgia. Netratat─â, otita duce la forme grave, afect├ónd urechea medie ┼či pe cea intern─â, cu complica┼úii endocraniene (meningite, meningoencefalite, abcese cerebrale), put├ónd duce chiar la pierderea auzuluiÔÇŁ, completeaz─â dr. B─ârbuceanu.