Depresia nu este întotdeauna declanșată de un eveniment nefericit. Când poate apărea și când este momentul să apelăm la ajutor specializat
Depresia este cea mai frecventă tulburare psihică întâlnită la nivel global. Se estimează că una din cinci persoane este afectată pe parcursul vieții, iar cele mai multe cazuri se întâlnesc în rândul femeilor.
“Depresia se caracterizează printr-o prăbușire a dispoziției, o stare de tristețe profundă, de vid interior, de lipsă a dorinței și a motivației de a face orice activitate, chiar de a trăi, în formele grave.
Pentru stabilirea diagnosticului de depresie sunt importante două aspecte: prezența simptomelor caracteristice, cum ar fi o dispoziție depresivă accentuată și pierderea interesului sau plăcerii pentru aproape toate activitățile și durata acestora, trebuie să fie prezente pe o durată de cel puțin 15 zile, și să aibă impact asupra vieții personale, sociale și profesionale”, spune psihologul Laura Crăciun.
Simptomele care o evidențiază
Simptomele care o definesc privesc nu doar tulburările de dispoziție, ci și de funcționare corporală și cognitivă.
Cele mai importante simptome sunt:
- starea depresivă - persoana trăiește un sentiment de tristețe sau goliciune , plânge. Particularitatea este că această tristețe nu are un motiv anume și este aproape permanentă.
- lipsa accentuată a interesului și plăcerii pentru activități care înainte erau plăcute. De obicei persoana povestește activitățile zilei într-un mod monoton și detașat.
- apar tulburările de alimentație, fie scădere ponderală semnificativă involuntară, fie creșterea în greutate. Pierderea greutății vine din lipsa poftei și de dezinteresul general al persoanei. Pofta excesivă de mâncare poate fi o modalitate de a umple senzația de gol interior, prin înghițirea unor cantități mari de alimente.
- tulburările de somn în depresie se manifestă prin insomnie sau, din contră, hipersomnie.
- modificări ale comportamentului psihomotric: agitație sau lentoare psihomotorie, observate de alte persoane
- oboseală, fatigabilitate sau lipsa energiei
- sentiment de inutilitate sau un sentiment excesiv de devalorizare a propriei persoane și un puternic sentiment de vinovăție, care este cel mai adesea în afara realității.
- tulburări cognitive - apar dificultăți de concentrare și incapacitatea de a lua decizii
- gânduri întunecate, idei recurente de moarte sau sinucidere. Persoana deprimată se poate gândi și la sinucidere, într-un mod concret, își poate imagina un scenariu.
Unii oameni experimentează doar câteva dintre simptome, în timp ce alții se pot confrunta cu o mare parte dintre acestea.
“Simptomele trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și să aducă o schimbare în modul de funcționare al persoanei pentru a putea fi stabilit diagnosticul de depresie”.
De ce poate fi declanșată
“Depresia nu este întotdeauna declanșată de un eveniment nefericit. Multe persoane devin depresive chiar și atunci când totul în viața lor merge bine.
Factorii care pot duce la declanșarea depresiei sunt foarte numeroși însă pot fi încadrați în câteva mari categorii.
Se consideră că anumite modificări structurale la nivelul creierului sau anumite deficite la nivelul neurotransmițătorilor, cum ar fi dopamina, serotonina sau norepinefrina, pot duce la declanșarea depresiei. Complexitatea vine și din faptul că se influențează reciproc.
Predispoziția genetică mai poate fi un factor declanșator; astfel s-a observat că există riscul unui debut mai timpuriu dacă există un istoric familial de depresie.
Factori de istorie personală - trauma în copilărie. De exemplu, abuz sexual, mediu familial nesigur, cu violență crescută.
Condiții medicale: problemele de sănătate fizică, efectele secundare ale medicamentelor, durere cronică, boala Parkinson, accident vascular cerebral, atac de cord și cancer.
Abuzul de substanțe și alcool pot duce la un risc crescut de a dezvolta depresie”, mai spune psihologul.
Poate duce la sinucidere?
“Sinuciderea este cea mai dramatică consecință a depresiei.
Există o legătură destul de strânsă între depresie și actul suicidal, depresia fiind considerată principala cauză a sinuciderilor și a tentativelor de suicid la nivel global.
Persoanele care au aceste gânduri sinucigașe sunt copleșite de trăirile lor dureroase și văd moartea ca singura cale de scăpare, pierzând din vedere că soluția lor este definitivă pentru o stare care poate fi depășită sau îmbunătățită.
De cele mai multe ori, o persoană care are aceste gânduri se adresează unui om apropiat, cuiva din familie sau unui prieten, care o poate convinge să caute îndrumare profesională.
Gândurile de suicid pot fi pasive, de exemplu: „ Cum ar fi dacă aș fi mort? sau active, în care persoana începe să caute modalități și chiar să conceapă un plan”, precizează Laura Crăciun.
Cât contează stresul în acest proces
“Relația dintre stres și depresie este bidirecțională, stresul provoacă depresie, iar depresia provoacă stres.
Stresul și depresia sunt una din principalele probleme ale societății de astăzi, iar expunerea la un nivel de stres ridicat pe o perioadă mai lungă de timp poate să afecteze funcționalitatea unei persoane pe toate planurile.
Felul în care fiecare dintre noi reacționează la stres depinde foarte mult de mecanismele de adaptare pe care le avem. Ca și structură, nu suntem construiți să putem gestiona foarte mult timp acest efort.
Stresul ne poate afecta
- biologic, prin modificările care intervin la nivel hormonal, în special creșterea cronică a nivelului de cortizol.
- cognitive, prin reducerea capacității de concentrare, pot apărea și pierderi de memorie, incapacitatea de a lua decizii
- comportamental, prin creșterea riscului de abuz (alimentar, alcool, tutun, droguri)
Cum putem identifica depresia
Depresia de cele mai multe ori se instalează treptat, iar printre primele semne sunt pierderea interesului pentru orice activitate care inițial era plăcută, o stare generală alterată, tristețe accentuată, stări de plâns, stare de oboseală permanentă, lipsa sau creșterea poftei de mâncare, stare de iritabilitate crescută, agitație sau lentoare psihomotorie, retragere socială, devalorizare personală, gânduri suicidare. Este important ca atunci când apar aceste simptome să căutăm ajutor specializat și să nu lăsăm să se accentueze toate aceste trăiri.
Cum se comportă un om depresiv
“Comportamentul unui om depresiv este direct legat de starea suferinței sale; În funcție de severitatea episodului, simptomele sunt mai mult sau mai puțin evidente.
O persoană care se află într-un episod depresiv poate fi apatică, fără „chef de viață”, melancolică, sau agitată, iritată, critică, cu idei pesimiste, poate manifesta o lipsă de încredere în sine, sentimente de vinovăție etc.”, susține specialistul de la clinica Neuroaxis.
Ce ar trebui să facă familia
Odată cu instalarea unui episod depresiv, relațiile de familie au destul de mult de suferit. “Comunicarea, abilitățile de ascultare și înțelegere sunt afectate, apar stări crescute de iritabilitate sau pierderea plăcerii, toate astea pot duce la tensiuni familiale și mai ales tensiuni de cuplu. De asemenea, depresia va avea efect direct asupra sexualității și implicit pierderea plăcerii și interesului.
Felul în care familia reacționează la simptomele pe care le manifestă persoana în cauză poate duce la accentuarea unor simptome.
Sunt situații în care este de preferat ca și membrii familiei să beneficieze de suport pentru a deprinde și dezvolta mecanismele necesare pentru a face față situației, astfel ei pot să le fie sprijin celor aflați în suferință și să le poată oferi ajutorul de care au nevoie”, adaugă psihologul Laura Crăciun.
Prin ce se deosebește de anxietate
Anxietatea este considerată adesea un precursor al depresiei.
“Anxietatea este chiar utilă atunci când este bine dozată, pentru că ne ajută să fim prudenți și atenți în fața pericolelor reale și să anticipăm situații riscante, însă când devine excesivă ajunge o sursă de epuizare.
În cazul tulburării de anxietate, sentimentul de frică și de pericol sunt omniprezente, persoana e dominată de îngrijorare, explorează toate felurile posibile în care o situație ar putea merge rău. De cele mai multe ori, oamenii înțeleg pe deplin iraționalitatea îngrijorărilor, dar simt că nu se pot opri, iar apariția ideii de pierdere a controlului deschide ușa depresiei”.
Când sunt indicate pastilele
Medicația se recomandă în funcție de severitatea, tiparul și frecvența episoadelor depresive. Medicamentele nu sunt considerate primordiale pentru depresia ușoară, mai ales atunci când apare în rândul copiilor, însă atunci când vorbim de o formă severă, tratamentul este necesar.
Mai poate un om depresiv să meargă la job, să iubească?
Depresia poată să afecteze funcționalitatea unei persoane până la o imobiliza întru totul.
Un om depresiv poate merge la job, dar randamentul său va fi cu siguranța mai mic, iar efortul depus pentru îndeplinirea sarcinilor mult mai mare. Cpacitatea de concentrare scade, memoria este afectată, evitarea și amânarea vor fi des folosite, relațiile interpersonale de la locul de muncă pot avea de suferit.
Persoana care se află într-un episod depresiv se simte incapabilă să simtă plăcere sau interes pentru iubire
Schimbarea se resimte și asupra aspectului exterior , prin pierderea sau creșterea în greutate într-un timp scurt. În depresie poată să dispară pofta de mâncare sau să crească, până devine o problemă pentru persoana în cauză.
O altă cauză a felului în care arată o persoană care suferă de depresie este neglijența pentru aspectul fizic. Efortul depus pentru îngrijirea obișnuită, cum ar spălatul părului, îngrijirea hainelor, poate fi considerat prea mare. Persoana poate să nu mai găsească energia și plăcerea pentru aceste activități.
Depresia o întâlnim aproape la toate vârstele, indiferent de statutul financiar, de gradul de pregătire profesională, de greșelile făcute sau nu, de felul în care vedem viața, de evenimentele traumatizante sau nu, cu toții suntem vulnerabili, în felul nostru, în fața acestei probleme.
Important este să apelăm la cei din jurul nostru și la ajutor specializat ori de câte ori simțim că își face simțită prezența depresia.
