Depresia nu este întotdeauna declanșată de un eveniment nefericit. Când poate apărea și când este momentul să apelăm la ajutor specializat

depresie jpg

Depresia este cea mai frecvent─â tulburare psihic─â ├«nt├ólnit─â la nivel global. Se estimeaz─â c─â una din cinci persoane este afectat─â pe parcursul vie╚Ťii, iar cele mai multe cazuri se ├«nt├ólnesc ├«n r├óndul femeilor.

ÔÇťDepresia se caracterizeaz─â printr-o pr─âbu╚Öire a dispozi╚Ťiei, o stare de triste╚Ťe profund─â, de vid interior, de lips─â a dorin╚Ťei ╚Öi a motiva╚Ťiei de a face orice activitate, chiar de a tr─âi, ├«n formele grave.

Pentru stabilirea diagnosticului de depresie sunt importante dou─â aspecte: prezen╚Ťa simptomelor caracteristice, cum ar fi o dispozi╚Ťie depresiv─â accentuat─â ╚Öi pierderea interesului sau pl─âcerii pentru aproape toate activit─â╚Ťile ╚Öi durata acestora, trebuie s─â fie  prezente pe o durat─â de cel pu╚Ťin 15 zile, ╚Öi s─â aib─â impact asupra vie╚Ťii personale, sociale ╚Öi profesionaleÔÇŁ, spune psihologul Laura Cr─âciun.

Simptomele care o eviden╚Ťiaz─â

Simptomele care o definesc privesc nu doar tulbur─ârile de dispozi╚Ťie, ci ╚Öi de func╚Ťionare corporal─â ╚Öi cognitiv─â.

Cele mai importante simptome sunt:

- starea depresiv─â - persoana tr─âie╚Öte un sentiment de triste╚Ťe sau goliciune , pl├ónge.  Particularitatea este c─â aceast─â triste╚Ťe nu are un motiv anume ╚Öi este aproape permanent─â.

- lipsa accentuat─â a interesului ╚Öi pl─âcerii pentru activit─â╚Ťi care ├«nainte erau pl─âcute. De obicei persoana poveste╚Öte activit─â╚Ťile zilei ├«ntr-un mod monoton ╚Öi deta╚Öat.

- apar tulbur─ârile de alimenta╚Ťie, fie sc─âdere ponderal─â semnificativ─â involuntar─â, fie cre╚Öterea ├«n greutate. Pierderea greut─â╚Ťii vine din lipsa poftei ╚Öi de dezinteresul general al persoanei. Pofta excesiv─â de m├óncare poate fi o modalitate de a umple senza╚Ťia de gol interior, prin ├«nghi╚Ťirea unor cantit─â╚Ťi mari de alimente.

- tulburările de somn în depresie se manifestă prin insomnie sau, din contră, hipersomnie.

- modific─âri ale comportamentului psihomotric: agita╚Ťie sau lentoare psihomotorie, observate de alte persoane

- oboseal─â, fatigabilitate sau lipsa energiei

- sentiment de inutilitate sau un sentiment excesiv de devalorizare a propriei persoane ╚Öi un puternic sentiment de vinov─â╚Ťie, care este cel mai adesea ├«n afara  realit─â╚Ťii.

- tulbur─âri cognitive - apar dificult─â╚Ťi de concentrare ╚Öi incapacitatea de a lua decizii

- g├ónduri ├«ntunecate,  idei recurente de moarte sau sinucidere. Persoana deprimat─â se poate g├óndi ╚Öi la sinucidere, ├«ntr-un mod concret, ├«╚Öi poate imagina un scenariu.

Unii oameni experimenteaz─â doar c├óteva dintre simptome, ├«n timp ce al╚Ťii se pot confrunta cu o mare parte dintre acestea.

ÔÇťSimptomele trebuie s─â dureze cel pu╚Ťin dou─â s─âpt─âm├óni ╚Öi s─â aduc─â o schimbare ├«n modul de func╚Ťionare al persoanei pentru a putea fi stabilit diagnosticul de depresieÔÇŁ.

De ce poate fi declanșată

ÔÇťDepresia nu este ├«ntotdeauna declan╚Öat─â de un eveniment nefericit. Multe persoane devin depresive chiar ╚Öi atunci c├ónd totul ├«n via╚Ťa lor merge bine.

Factorii care pot duce la declan╚Öarea depresiei sunt foarte numero╚Öi ├«ns─â pot fi ├«ncadra╚Ťi ├«n c├óteva mari categorii.

Se consider─â c─â anumite modific─âri structurale la nivelul creierului sau anumite deficite la nivelul neurotransmi╚Ť─âtorilor, cum ar fi dopamina, serotonina sau norepinefrina, pot duce la declan╚Öarea depresiei. Complexitatea vine ╚Öi din faptul c─â se influen╚Ťeaz─â reciproc.

Predispozi╚Ťia genetic─â mai poate fi un factor declan╚Öator; astfel s-a observat c─â exist─â riscul unui debut mai timpuriu dac─â exist─â  un istoric familial de depresie.

Factori de istorie personal─â - trauma ├«n copil─ârie. De exemplu, abuz sexual, mediu familial nesigur, cu violen╚Ť─â crescut─â.

Condi╚Ťii medicale: problemele de s─ân─âtate fizic─â, efectele secundare ale medicamentelor, durere cronic─â, boala Parkinson, accident vascular cerebral, atac  de cord ╚Öi cancer.

Abuzul de substan╚Ťe ╚Öi alcool pot duce la un risc crescut de a dezvolta depresieÔÇŁ, mai spune psihologul.

Poate duce la sinucidere?

ÔÇťSinuciderea este cea mai dramatic─â consecin╚Ť─â a depresiei.

Există o legătură destul de strânsă între depresie și actul suicidal, depresia fiind considerată principala cauză a sinuciderilor și a tentativelor de suicid la nivel global.

Persoanele care au aceste g├ónduri sinuciga╚Öe sunt cople╚Öite de tr─âirile lor dureroase ╚Öi v─âd moartea ca singura cale de sc─âpare, pierz├ónd din vedere c─â solu╚Ťia lor este definitiv─â pentru o stare care poate fi dep─â╚Öit─â sau ├«mbun─ât─â╚Ťit─â.

De cele mai multe ori, o persoană care are aceste gânduri se adresează unui om apropiat, cuiva din familie sau unui prieten, care o poate convinge să caute îndrumare profesională.

G├óndurile de suicid pot fi pasive, de exemplu: ÔÇ× Cum ar fi dac─â a╚Ö fi mort? sau active, ├«n care persoana ├«ncepe s─â caute modalit─â╚Ťi ╚Öi chiar s─â conceap─â un planÔÇŁ, precizeaz─â Laura Cr─âciun.

Cât contează stresul în acest proces

ÔÇťRela╚Ťia dintre stres ╚Öi depresie este bidirec╚Ťional─â, stresul provoac─â depresie, iar depresia provoac─â stres.

Stresul ╚Öi depresia sunt una din principalele probleme ale societ─â╚Ťii de ast─âzi, iar expunerea la un nivel de stres ridicat pe o perioad─â mai lung─â de timp poate s─â afecteze func╚Ťionalitatea unei persoane pe toate planurile.

Felul ├«n care fiecare dintre noi reac╚Ťioneaz─â la stres depinde foarte mult de mecanismele de adaptare pe care le avem. Ca ╚Öi structur─â, nu suntem construi╚Ťi s─â putem gestiona foarte mult timp acest efort.

Stresul ne poate afecta

- biologic, prin modificările care intervin la nivel hormonal, în special creșterea cronică a nivelului de cortizol.

- cognitive, prin reducerea capacit─â╚Ťii de concentrare, pot ap─ârea ╚Öi pierderi de memorie, incapacitatea de a lua decizii

- comportamental, prin creșterea riscului de abuz (alimentar, alcool, tutun, droguri)

laura5 jpeg

Cum putem identifica depresia

Depresia de cele mai multe ori se instaleaz─â treptat, iar printre primele semne sunt pierderea interesului pentru orice activitate care ini╚Ťial era pl─âcut─â, o stare general─â alterat─â, triste╚Ťe accentuat─â, st─âri de pl├óns, stare de oboseal─â permanent─â, lipsa sau cre╚Öterea poftei de m├óncare, stare de iritabilitate crescut─â, agita╚Ťie sau lentoare psihomotorie, retragere social─â, devalorizare personal─â,  g├ónduri suicidare. Este important ca atunci c├ónd apar aceste simptome s─â c─âut─âm ajutor specializat ╚Öi s─â nu l─âs─âm s─â se accentueze toate aceste tr─âiri.

Cum se comport─â un om depresiv

ÔÇťComportamentul unui om depresiv este direct legat de starea suferin╚Ťei sale; ├Än func╚Ťie de severitatea episodului, simptomele sunt mai mult sau mai pu╚Ťin evidente.

O persoan─â care se afl─â ├«ntr-un episod depresiv poate fi apatic─â, f─âr─â ÔÇ×chef de via╚Ť─âÔÇŁ, melancolic─â, sau agitat─â, iritat─â, critic─â, cu idei pesimiste, poate manifesta o lips─â de ├«ncredere ├«n sine, sentimente de vinov─â╚Ťie etc.ÔÇŁ, sus╚Ťine specialistul de la clinica Neuroaxis.

Ce ar trebui s─â fac─â familia

Odat─â cu instalarea unui episod depresiv, rela╚Ťiile de familie au destul de mult de suferit. ÔÇťComunicarea, abilit─â╚Ťile de ascultare ╚Öi ├«n╚Ťelegere sunt afectate, apar st─âri crescute de iritabilitate sau pierderea pl─âcerii, toate astea pot duce la tensiuni familiale ╚Öi mai ales tensiuni de cuplu. De asemenea, depresia va avea efect direct asupra sexualit─â╚Ťii ╚Öi implicit pierderea pl─âcerii ╚Öi interesului.

Felul ├«n care familia reac╚Ťioneaz─â la simptomele pe care le manifest─â persoana ├«n cauz─â poate duce la accentuarea unor simptome.

Sunt situa╚Ťii ├«n care este de preferat ca ╚Öi membrii familiei s─â beneficieze de suport pentru a deprinde ╚Öi dezvolta mecanismele necesare pentru a face fa╚Ť─â situa╚Ťiei, astfel ei pot s─â le fie sprijin celor afla╚Ťi ├«n suferin╚Ť─â ╚Öi s─â le poat─â oferi ajutorul de care au nevoieÔÇŁ, adaug─â psihologul Laura Cr─âciun.

Prin ce se deosebește de anxietate

 Anxietatea este considerat─â adesea un precursor al depresiei.

ÔÇťAnxietatea este chiar util─â atunci c├ónd este bine dozat─â, pentru c─â ne ajut─â s─â fim pruden╚Ťi ╚Öi aten╚Ťi ├«n fa╚Ťa pericolelor reale ╚Öi s─â anticip─âm situa╚Ťii riscante, ├«ns─â c├ónd devine excesiv─â ajunge o surs─â de epuizare.

├Än cazul tulbur─ârii de anxietate, sentimentul de fric─â ╚Öi de pericol sunt omniprezente, persoana e dominat─â de ├«ngrijorare, exploreaz─â toate felurile posibile ├«n care o situa╚Ťie ar putea merge r─âu. De cele mai multe ori, oamenii ├«n╚Ťeleg pe deplin ira╚Ťionalitatea ├«ngrijor─ârilor, dar simt c─â nu se pot opri, iar apari╚Ťia ideii de pierdere a controlului deschide u╚Öa depresieiÔÇŁ.

Când sunt indicate pastilele

Medica╚Ťia se recomand─â ├«n func╚Ťie de severitatea, tiparul ╚Öi frecven╚Ťa episoadelor depresive. Medicamentele nu sunt considerate primordiale pentru depresia u╚Öoar─â, mai ales atunci c├ónd apare ├«n r├óndul copiilor, ├«ns─â atunci c├ónd vorbim de o form─â sever─â, tratamentul este necesar.

Mai poate un om depresiv s─â mearg─â la job, s─â iubeasc─â?

Depresia poat─â s─â afecteze func╚Ťionalitatea unei persoane p├ón─â la o imobiliza ├«ntru totul.

Un om depresiv poate merge la job, dar randamentul s─âu va fi cu siguran╚Ťa mai mic, iar efortul depus pentru ├«ndeplinirea sarcinilor mult mai mare. Cpacitatea de concentrare scade, memoria este afectat─â, evitarea ╚Öi am├ónarea vor fi des folosite, rela╚Ťiile interpersonale de la locul de munc─â pot avea de suferit.

Persoana care se află într-un episod depresiv se simte incapabilă să simtă plăcere sau interes pentru iubire

Schimbarea se resimte și asupra aspectului exterior , prin pierderea sau creșterea în greutate într-un timp scurt. În depresie poată să dispară pofta de mâncare sau să crească, până devine o problemă pentru persoana în cauză.

O alt─â cauz─â a felului ├«n care arat─â o persoan─â care sufer─â de depresie este neglijen╚Ťa pentru aspectul fizic. Efortul depus pentru ├«ngrijirea obi╚Önuit─â, cum ar sp─âlatul p─ârului, ├«ngrijirea hainelor, poate fi considerat prea mare. Persoana poate s─â nu mai g─âseasc─â energia ╚Öi pl─âcerea pentru aceste activit─â╚Ťi.

Depresia o ├«nt├ólnim aproape la toate v├órstele, indiferent de statutul financiar, de gradul de preg─âtire profesional─â, de gre╚Öelile f─âcute sau nu, de felul ├«n care vedem via╚Ťa, de evenimentele traumatizante sau nu, cu to╚Ťii suntem vulnerabili, ├«n felul nostru, ├«n fa╚Ťa acestei probleme.

Important este s─â apel─âm la cei din jurul nostru ╚Öi la ajutor specializat ori de c├óte ori sim╚Ťim c─â ├«╚Öi face sim╚Ťit─â prezen╚Ťa depresia.