Ce trebuie să ştii despre inima artificială

În luna ianuarie a anului 2015, televiziunile şi ziarele din ţară relatau cea mai importantă ştire a zilei: primul implant de inimă artificială din România s-a încheiat cu succes.

Aparatul care a fost montat pacientului a costat 90.000 de euro, iar costurile au fost suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Mai mulţi medici îşi exprimau speranţa că, în viitor, va exista un program naţional, care să le asigure şi altor pacienţi cu insuficienţă cardiacă şansa la o astfel de operaţie.

Când este necesară

Ştim deja că pompa musculară a inimii este motorul sistemului circulator, care transportă oxigenul din sânge spre fiecare celulă din corp, prin artere. Tot ea colectează dioxidul de carbon şi produşii de metabolism, pe care îi preia din vene şi îi trimite spre plămâni, ficat şi rinichi, pentru a fi eliminaţi din organism. S

ângele este pompat de inimă în corp prin 2 circuite interconectate. Sistemul pulmonar transportă sângele în plămâni, unde acesta se oxigenează şi se întoarce la inimă. Activitatea de pompare care trimite sângele în corp este reglată de un nod specializat din inimă, nodul sinoatrial, care emite impulsurile electrice. Aceste semnale se răspândesc prin muşchiul cardiac, sub forma unei unde mari, determinând inima să se contracte în mod automat. Dar, odată cu înaintarea în vârstă sau din cauza unor boli, muşchiul inimii devine treptat mai puţin puternic.

Atunci când această activitate este perturbată, inima nu mai bate regulat, iar viaţa noastră este pusă în pericol. Implantul unei inimi artificiale poate fi ultima soluţie salvatoare - şi este folosită ca o metodă de tranziţie, până la momentul când pacientul va putea beneficia de un transplant de inimă.

Cum funcţionează

Inima artificială este o pompă electrică, care preia sângele din inimă şi îl pompează apoi spre plămâni, cu un debit de până la 10 litri pe minut. Dispozitivul se implantează în vârful inimii, unde se montează un inel.

Chirurgul taie muşchiul, introduce inima artificială în alveolă şi o conectează la aortă, cu ajutorul unei proteze vasculare. Astfel, sângele este preluat din ventricul şi trimis în aortă. Inima artificială este conectată printr-un fir la o baterie exterioară reîncărcabilă, care durează minimum 6 ore.

Viaţa conectată de un fir

Pacienţii cu un astfel de implant pot duce o viaţă normală, dar se impun anumite restricţii şi limitări. Zilnic trebuie luate medicamente care împiedică formarea de cheaguri – anticoagulante şi medicamente pentru tensiunea arterială. Locul prin care iese cablul, conectat la bateria exterioară, trebuie să fie dezinfectat periodic. Dar cea mai mare limitare este dependenţa continuă de tehnologie şi de sursa de curent electric. Pacientul nu poate părăsi casa fără baterie, iar pe timp de noapte viaţa lui este conectată la priză.

Medicii menţionează că supravieţuirea prin utilizarea unui astfel de dispozitiv este, în medie, de 7- 10 ani, comparativ cu tehnicile vechi, unde supravieţuirea, după 5 ani, era de aproximativ 20%.

Inima viitorului

Cercetătorii lucrează la perfecţionarea inimii artificiale, prin crearea de dispozitive noi, mai „confortabile” şi mai sigure. Dacă, în urmă cu câţiva ani, se foloseau încă pompe de dimensiuni relativ mari, acum „inimile electrice” sunt nişte minicomputere complexe. Obiectivul cel mai ambiţios este crearea unei inimi artificiale care să funcţioneze fără un fir electric aflat în afara corpului.

Foarte promiţător este considerat un dispozitiv din plastic, care a fost dezvoltat de către medici francezi, în colaborare cu experţi aerospaţiali. Căptuşit cu ţesut de vită, acesta este bine tolerat de către organism, astfel încât riscul de respingere a protezei va fi redus. Această „inimă” cântareşte doar 900 de grame şi poate fi implantată complet în organism.

Până când acest nou dispozitiv va putea fi utilizat, va mai dura o vreme. Dar, în viitor, el ar putea să le dăruiască o viaţă nouă multor pacienţi cu afecţiuni cardiace.

Ştiaţi că...

... la o medie de 72 de bătăi pe minut, inima bate de 4.320 de ori pe oră şi de 103.680 de ori într-o zi? Până la vârsta de 70 de ani, inima bate de mai mult de 2,5 miliarde de ori.

... bărbaţii cu vârsta sub 50 de ani au un risc crescut de a suferi de infarct miocardic, dar după menopauză femeile egalează riscul?

... o echipă de cercetători americani lucrează la o inimă creată din celulele pacientului, care să îi poată fi transplantată? Aceasta ar putea fi realizată prin intermediul imprimantelor 3D.