Ce implică operaţia de strabism

1 2 jpg jpeg

Principalul semn este lipsa alinierii axelor vizuale ale ochilor, adică un ochi fuge din poziţia normală de drept înainte. Alteori, sunt semne indirecte cum ar fi închiderea unuia dintre ochi în lumina puternică, întoarcerea sau înclinarea capului într-o parte.

De ce apare strabismului

Cauzele strabismului sunt diverse şi variază de la caz la caz:

- Ereditatea: părinţii, fraţii sau rudele apropiate au strabism, dar poate să apară şi la copii fără rude cu strabism; - Viciile de refracţie (prezenţa dioptriilor), mai ales când sunt diferenţe de dioptrii între ochi. De multe ori, viciile refracţie se transmit ereditar; - Vederea scăzută a unui ochi din diverse motive (leziuni ale fundului de ochi, cataractă, tumori intraoculare); - Prematurite, dismaturitate; - Afecţiuni neurologice: hidrocefalie, sindrom Down, paralizie cerebrală; - Afecţiuni congenitale ale orbitei sau ochiului; - Traumatisme cerebrale, ale orbitei sau ale ochiului; - Cauze necunoscute: de cele mai multe ori nu se poate stabili cauza. Strabismul poate să apară la copii fără alte afecţiuni asociate.

Pe lângă aspectul de ,,ochi încrucişaţi'', copiii cu strabism se pot plânge de următoarele simptome: vedere înceţoşată, oboseală ochilor, sensibilitate la lumina puternică, vedere dublă (această apare de obicei la debutul strabismului).

În cadrul examenului oftalmologic, medicul urmăreşte: care dintre ochi este afectat (sau dacă sunt afectaţi ambii ochi), direcţia în care ochiul este deviat, când apare deviaţia anormală (este prezenţa permanent sau apare doar atunci când copilul priveşte într-o anumită direcţie).

Ce implică operaţia de strabism - tratamentul strabismului

Tratamentul în cazul strabismului trebuie început cât mai repede posibil, din momentul diagnosticării. Tratamentul se individualizează în funcţie de vârstă copilului.

Sub 1 an, se prescriu picături cu atropină, intermitent în cei doi ochi, pentru a menţine o vedere egală la cei doi ochi. La vârstă de 1 an, copilul poate purta ochelari. Părinţii trebuie atenţionaţi că în cazul prezenţei hipermetropiei, aceasta trebuie corectată din copilărie, prin prescrierea unui ochelar. Unii copii au nevoie de lentile speciale, cu prisme sau lentile bifocale.

Dacă copilul are o diferenţa de dioptrii între cei doi ochi (anizometropie), iar defectul de vedere nu este corectat la timp, el va duce la scăderea vederii la ochiul cu defect mai mare (creierul are tendinţa de a favoriza ochiul „bun” şi în timp se va baza numai pe el). Această condiţie se numeşte ambliopie sau „ochi leneş” şi este tratabilă numai în primii ani ai copilăriei, când are loc dezvoltarea progresivă a sistemului vizual.

După maturarea definitivă a sistemului vizual (în jurul vârstei de opt-nouă ani), ambliopia nu mai poate fi tratată. Tratamentul de prima intenţie pentru ambliopie este ocluzia ochiului bun cu scopul de a forţa copilul să utilizeze ochiul mai slab.

Trebuie menţionat faptul că măsurarea viciilor de refracţie la copii se face numai cu picături speciale, care au rolul de a paraliza temporar muşchii acomodaţiei. Fără picături, măsurătorile nu au nicio valoare, deoarece indică valori false ale dioptriilor (întrucât copiii au o capacitate foarte mare de acomodaţie).

Ce implică operaţia de strabism - tratamentul chirurgical la copii

Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil să alinieze globii oculari şi să îmbunătăţescă vederea ochilor cu strabism, prin slăbirea sau întărirea muşchilor responsabili de devierea oculară.

Când strabismul apare sub vârsta de 6 luni, operaţia este indicată sub vârsta 1 an pentru şanse optime de recuperare a vederii binoculare. Dacă debutul este peste această vârstă, medicul oftalmolog pediatru stabileşte dacă este necesară operaţia sau sunt suficiente metodele de tratament ne-chirurgical.

Oricum, dacă strabimul nu se rezolvă în câteva luni prin purtarea ochelarilor, se recomandă operaţia, cât mai devreme. Cu cât amânăm momentul operaţiei cu atât scad şansele de recuperare a vederii binoculare.

Operaţia poate fi facută atât la un ochi cât şi la ambii ochi, decizia asupra felului intervenţiei se ia în functie de tipul de strabism. Intervenţiile de strabism se fac în anestezie generală (foarte rar, dacă există anumite contraindicaţii sau dacă pacientul nu doreste acest lucru operaţia se va face în anestezie loco-regională, la vârstă adultă). Intervenţia nu necesită spitalizare peste noapte, practic pacientul se operează şi pleacă acasă în aceeaşi zi.

Ce implică operaţia de strabism - tratamentul chirurgical la adulţi

Procesul este acelaşi ca şi în cazul copiilor şi se desfăşoară în anestezie generală. Operaţia se face la ochiul strabic, la ochiul fixator sau la ambii, în funcţie de caz. Dacă unghiul de deviaţie este mare, poate să apară necesitatea unei a doua operaţii.

Operaţia se poate realiza la orice vârstă.