INTERVIU. Dr. Schillinger: „Renunţarea la fumat reduce riscul de infarct”

Ce este ateroscleroza şi ce investigaţii sunt necesare pentru diagnosticarea ei?

Ateroscleroza este calcificarea şi inflamarea arterelor. Pentru a o preveni, trebuie să identificăm pacienţii care prezintă un risc crescut. Este mai bine să tratăm problema înainte ca arterele să se îngusteze. Sunt necesare anumite investigaţii, care pot identifica din timp problema, cum sunt ecografiile, CT-ul, angiografia, toate urmărind să evalueze starea arterelor.

Dacă în urma rezultatelor analizelor, o persoană prezintă risc crescut de a dezvolta arteroscleroză, atunci sunt necesare anumite schimbări în stilul de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, începerea unui program de exerciţii fizice, pierderea în greutate.

Există şi medicamente care pot menţine sănătatea arterelor şi previn coagularea sângelui, un exemplu fiind banala aspirină, dar sunt şi tratamente mai moderne. În acelaşi timp, trebuie tratată hipertensiunea arterială, diabetul, acolo unde este cazul, precum trebuie urmărite şi scăzute valorile colesterolului, în acest caz fiind folosite stratinele.

Cum se manifestă afecţiunea?

Arterele sunt vasele care conduc sângele de la inimă către alte organe ale corpului. Arteroscleroza este boala care blochează artele şi astfel cantitatea de sânge transportată către organe se diminuează. Această afecţiune pune în pericol buna funţionare a organelor, în special a inimii, ceea ce duce la apariţia infarcturilor şi a accidentelor vasculare cerebrale. Alte artele afectate sunt cele din zona rinichilor sau a picioarelor.

Pacienţii care se confruntă cu îngusarea arterelor în zona picioarelor resimt dureri în timpul mersului şi trebuie să se oprească până când durerea dispare. În schimb, dacă arterele sunt blocate şi nu doar îngustate, atunci picioarele se pot necroza şi, în cazuri extreme, se ajunge la amputarea lor.

Ce presupune implantarea unui stent şi cum decurge operaţia?

În cazul persoanelor care suferă deja de ateroscleroză, care au trecut deja printr-un episod de atac de cord, au angină pectorală, atunci schimbările în stilul de viaţă, precum şi tratamentul medicamentos, sunt obligatorii. Însă, acest tratament nu ajută la deblocarea arterelor, aceşti pacienţii având nevoie de o intervenţie chirurgicală. Este o operaţie minim invazivă, prin care se pune un stent în artera blocată şi astfel sângele îşi reia traseul dintre inimă spre organe sau creier.

Operaţia se realizează prin sedarea pacientului, însă există şi cauzri în care pacienţii aleg să rămână treji, deoarece intervenţia nu este dureroasă. În cadrul ei, se introduce un fir fie pe la încheietura mâinilor, fie prin zona înghinală, în funcţie de locul unde este blocată artera. Prin acel fir se introduce un stent. Pacientul nu simte durerea, deoarece arterele nu au terminaţii nervoase. Prin intermediul angiogramei, se stabileşte unde anume artera este blocată şi se intervine la nivelul ei. Anumite cazuri sunt mai uşor de tratat, însă alte cazuri sunt mai complicate şi necesită măsurători în interiorul arterelor pentru a vedea cât de mare este porţiunea unde artera este înfundată.

Prin intermediul unui fir, se introduce un stent, care are forma unui tub ce deschide artera. Stenturile din ziua de azi sunt făcute din cobalt şi crom, iar grosimea lor este de 18 micrometri. Sunt atât de uşoare, încât nu le-ai simţi dacă le-ai ţine pe vârful unui deget. În urma operaţiei, organismul reacţionează şi se formează o cicatrice în jurul stentului, aşadar sunt necesare anumite medicamente care să prevină îngustarea din nou a arterei. Înainte, din cauza formării cicatricei, era necesară, în unele cazuri, o nouă operaţie, care să îndepărteze cicatricea. Această operaţie se poate realiza nu doar pe arterele inimii, ci şi pe cele din creier, din zona rinichilor sau a picioarelor.

Această intervenţie repară arterele, însă nu vindecă boala şi, din acest motiv, este important ca pacientul să urmeze tratamentul medicamentos şi să adopte anumite schimbări în modul de viaţă. În caz contrar, riscul înfundării arterelor există în continuare şi, în 1-2 ani, pacientul va reveni cu o arteră blocată în altă parte a organismului. Operaţia durează de la 15 minute la 2 ore, în funcţie de dificultate. La o oră după intervenţie, pacientul se poate ridica şi a doua zi este externat.

Cum a evoluat cardiochirurgia în ultimii 10 ani?

Stenturile au reprezentat un punct de turnură în cadrul investigaţiilor pe inimă, deoarece nu mai sunt necesare operaţiile pe cord deschis pentru a remedia anumite afecţiuni. De asemenea, tot cu ajutorul stenturilor putem opera şi pacienţii care au făcut un bypass acum 10 ani şi au nevoie să-i îmbunătăţească funcţionarea.

Ca orice altă operaţie, şi implantarea stenturilor prezintă anumite riscuri, mai ales când intervenţiile se realizează în zona creierului. Însă, în ultimii 10 ani instrumentele folosite sunt din ce în ce mai profesionale, de dimensiuni mai mici şi mai uşor de utilizat. De exemplu, firele utilizate au grosimea firelor de păr. În acelaşi timp, şi metodele de diagnosticare s-au îmbunătăţit.

Astăzi, în doar 10 minute, poţi avea rezultatele unei analize şi poţi pune un diagnostic. În plus, astăzi, angiografia nu se mai practică la scară largă, ci doar în cazul pacienţilor care au afecţiuni ale arterelor, în restul cazurilor fiind folosite metode imagistice pentru diagnostic. Dacă problema arterelor inimii este prea complexă, atunci va fi nevoie de o operaţie de bypass coronarian. De obicei, acest tip de interveţie este necesar atunci când pacientul se prezintă târziu la medic.

Care sunt factorii de risc ai apariţiei aterosclerozei?

În primul rând, fumatul. Renunţarea la fumat reduce considerabil riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare. Un alt factor de risc este diabetul, adică cantitatea crescută de zahăr în sânge. De obicei, diabetul de tip 2, care este cel mai întâlnit, este asociat cu obezitatea. Mesele bogate în carbohidraţi şi activitatea fizică redusă pot creşte, de asemenea, riscul apariţiei aterosclerozei.

Există şi o componentă genetică a acestei afecţiuni, dar poţi reduce probabilitatea apariţiei ei prin exerciţii fizice regulate, 4 ore pe săptămână fiind absolut necesare, şi menţinerea greutăţii corporale în limite normale. Exerciţiile fizice ar trebui să se concentreze pe creşterea şi menţinearea masei musculare, deoarece aceasta contribuie şi la echilibrarea cantităţii de insulină din corp. Masa musculară ajuta la scăderea zahărului din sânge.

Care sunt semnele îngustării arterelor?

Depinde de zona unde s-a produs blocajul. Dacă este în zona inimii, pacientul va resimţi dureri în zona pieptului, mai ales în timpul efortului fizic. Totuşi, 20% dintre cei care suferă de ateroscleroză nu au niciun simptom şi fac direct infarct. De aceea, prevenţia şi controalele regulate sunt importante. Dacă ai deja simptomele, este cam târziu.

Un simptom clasic al infarctului este senzaţia de presiune pe piept, ca şi cum şi s-ar fi aşezat un elefant pe piept. Însă, dificultăţile de respiraţie şi durerea în zona pieptului sunt mai mult simptome specifice bărbaţilor. Şi femeile le pot simţi, însă în procent mai mic.

Femeile au simptome atipice şi vin târziu la medic, de obicei la 2-3 zile după infarct şi se plâng de dureri de stomac, că se simt stoarse de energie sau de faptul că transpiră abundent. În acelaşi timp, femeile suportă mai bine durerea şi aşteaptă mai mult până să ceară sfatul specialistului.