INTERVIU. Dr. Schillinger: ÔÇ×Renun┼úarea la fumat reduce riscul de infarctÔÇŁ

1 2 jpg jpeg

Ce este ateroscleroza ┼či ce investiga┼úii sunt necesare pentru diagnosticarea ei?

Ateroscleroza este calcificarea ┼či inflamarea arterelor. Pentru a o preveni, trebuie s─â identific─âm pacien┼úii care prezint─â un risc crescut. Este mai bine s─â trat─âm problema ├«nainte ca arterele s─â se ├«ngusteze. Sunt necesare anumite investiga┼úii, care pot identifica din timp problema, cum sunt ecografiile, CT-ul, angiografia, toate urm─ârind s─â evalueze starea arterelor.

Dacă în urma rezultatelor analizelor, o persoană prezintă risc crescut de a dezvolta arteroscleroză, atunci sunt necesare anumite schimbări în stilul de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, începerea unui program de exerciţii fizice, pierderea în greutate.

Exist─â ┼či medicamente care pot men┼úine s─ân─âtatea arterelor ┼či previn coagularea s├óngelui, un exemplu fiind banala aspirin─â, dar sunt ┼či tratamente mai moderne. ├Än acela┼či timp, trebuie tratat─â hipertensiunea arterial─â, diabetul, acolo unde este cazul, precum trebuie urm─ârite ┼či sc─âzute valorile colesterolului, ├«n acest caz fiind folosite stratinele.

Cum se manifestă afecţiunea?

Arterele sunt vasele care conduc s├óngele de la inim─â c─âtre alte organe ale corpului. Arteroscleroza este boala care blocheaz─â artele ┼či astfel cantitatea de s├ónge transportat─â c─âtre organe se diminueaz─â. Aceast─â afec┼úiune pune ├«n pericol buna fun┼úionare a organelor, ├«n special a inimii, ceea ce duce la apari┼úia infarcturilor ┼či a accidentelor vasculare cerebrale. Alte artele afectate sunt cele din zona rinichilor sau a picioarelor.

Pacien┼úii care se confrunt─â cu ├«ngusarea arterelor ├«n zona picioarelor resimt dureri ├«n timpul mersului ┼či trebuie s─â se opreasc─â p├ón─â c├ónd durerea dispare. ├Än schimb, dac─â arterele sunt blocate ┼či nu doar ├«ngustate, atunci picioarele se pot necroza ┼či, ├«n cazuri extreme, se ajunge la amputarea lor.

Ce presupune implantarea unui stent ┼či cum decurge opera┼úia?

├Än cazul persoanelor care sufer─â deja de ateroscleroz─â, care au trecut deja printr-un episod de atac de cord, au angin─â pectoral─â, atunci schimb─ârile ├«n stilul de via┼ú─â, precum ┼či tratamentul medicamentos, sunt obligatorii. ├Äns─â, acest tratament nu ajut─â la deblocarea arterelor, ace┼čti pacien┼úii av├ónd nevoie de o interven┼úie chirurgical─â. Este o opera┼úie minim invaziv─â, prin care se pune un stent ├«n artera blocat─â ┼či astfel s├óngele ├«┼či reia traseul dintre inim─â spre organe sau creier.

Opera┼úia se realizeaz─â prin sedarea pacientului, ├«ns─â exist─â ┼či cauzri ├«n care pacien┼úii aleg s─â r─âm├ón─â treji, deoarece interven┼úia nu este dureroas─â. ├Än cadrul ei, se introduce un fir fie pe la ├«ncheietura m├óinilor, fie prin zona ├«nghinal─â, ├«n func┼úie de locul unde este blocat─â artera. Prin acel fir se introduce un stent. Pacientul nu simte durerea, deoarece arterele nu au termina┼úii nervoase. Prin intermediul angiogramei, se stabile┼čte unde anume artera este blocat─â ┼či se intervine la nivelul ei. Anumite cazuri sunt mai u┼čor de tratat, ├«ns─â alte cazuri sunt mai complicate ┼či necesit─â m─âsur─âtori ├«n interiorul arterelor pentru a vedea c├ót de mare este por┼úiunea unde artera este ├«nfundat─â.

Prin intermediul unui fir, se introduce un stent, care are forma unui tub ce deschide artera. Stenturile din ziua de azi sunt f─âcute din cobalt ┼či crom, iar grosimea lor este de 18 micrometri. Sunt at├ót de u┼čoare, ├«nc├ót nu le-ai sim┼úi dac─â le-ai ┼úine pe v├órful unui deget. ├Än urma opera┼úiei, organismul reac┼úioneaz─â ┼či se formeaz─â o cicatrice ├«n jurul stentului, a┼čadar sunt necesare anumite medicamente care s─â previn─â ├«ngustarea din nou a arterei. ├Änainte, din cauza form─ârii cicatricei, era necesar─â, ├«n unele cazuri, o nou─â opera┼úie, care s─â ├«ndep─ârteze cicatricea. Aceast─â opera┼úie se poate realiza nu doar pe arterele inimii, ci ┼či pe cele din creier, din zona rinichilor sau a picioarelor.

Aceast─â interven┼úie repar─â arterele, ├«ns─â nu vindec─â boala ┼či, din acest motiv, este important ca pacientul s─â urmeze tratamentul medicamentos ┼či s─â adopte anumite schimb─âri ├«n modul de via┼ú─â. ├Än caz contrar, riscul ├«nfund─ârii arterelor exist─â ├«n continuare ┼či, ├«n 1-2 ani, pacientul va reveni cu o arter─â blocat─â ├«n alt─â parte a organismului. Opera┼úia dureaz─â de la 15 minute la 2 ore, ├«n func┼úie de dificultate. La o or─â dup─â interven┼úie, pacientul se poate ridica ┼či a doua zi este externat.

Cum a evoluat cardiochirurgia în ultimii 10 ani?

Stenturile au reprezentat un punct de turnur─â ├«n cadrul investiga┼úiilor pe inim─â, deoarece nu mai sunt necesare opera┼úiile pe cord deschis pentru a remedia anumite afec┼úiuni. De asemenea, tot cu ajutorul stenturilor putem opera ┼či pacien┼úii care au f─âcut un bypass acum 10 ani ┼či au nevoie s─â-i ├«mbun─ât─â┼úeasc─â func┼úionarea.

Ca orice alt─â opera┼úie, ┼či implantarea stenturilor prezint─â anumite riscuri, mai ales c├ónd interven┼úiile se realizeaz─â ├«n zona creierului. ├Äns─â, ├«n ultimii 10 ani instrumentele folosite sunt din ce ├«n ce mai profesionale, de dimensiuni mai mici ┼či mai u┼čor de utilizat. De exemplu, firele utilizate au grosimea firelor de p─âr. ├Än acela┼či timp, ┼či metodele de diagnosticare s-au ├«mbun─ât─â┼úit.

Ast─âzi, ├«n doar 10 minute, po┼úi avea rezultatele unei analize ┼či po┼úi pune un diagnostic. ├Än plus, ast─âzi, angiografia nu se mai practic─â la scar─â larg─â, ci doar ├«n cazul pacien┼úilor care au afec┼úiuni ale arterelor, ├«n restul cazurilor fiind folosite metode imagistice pentru diagnostic. Dac─â problema arterelor inimii este prea complex─â, atunci va fi nevoie de o opera┼úie de bypass coronarian. De obicei, acest tip de interve┼úie este necesar atunci c├ónd pacientul se prezint─â t├órziu la medic.

Care sunt factorii de risc ai apariţiei aterosclerozei?

├Än primul r├ónd, fumatul. Renun┼úarea la fumat reduce considerabil riscul apari┼úiei afec┼úiunilor cardiovasculare. Un alt factor de risc este diabetul, adic─â cantitatea crescut─â de zah─âr ├«n s├ónge. De obicei, diabetul de tip 2, care este cel mai ├«nt├ólnit, este asociat cu obezitatea. Mesele bogate ├«n carbohidra┼úi ┼či activitatea fizic─â redus─â pot cre┼čte, de asemenea, riscul apari┼úiei aterosclerozei.

Exist─â ┼či o component─â genetic─â a acestei afec┼úiuni, dar po┼úi reduce probabilitatea apari┼úiei ei prin exerci┼úii fizice regulate, 4 ore pe s─âpt─âm├ón─â fiind absolut necesare, ┼či men┼úinerea greut─â┼úii corporale ├«n limite normale. Exerci┼úiile fizice ar trebui s─â se concentreze pe cre┼čterea ┼či men┼úinearea masei musculare, deoarece aceasta contribuie ┼či la echilibrarea cantit─â┼úii de insulin─â din corp. Masa muscular─â ajuta la sc─âderea zah─ârului din s├ónge.

Care sunt semnele îngustării arterelor?

Depinde de zona unde s-a produs blocajul. Dac─â este ├«n zona inimii, pacientul va resim┼úi dureri ├«n zona pieptului, mai ales ├«n timpul efortului fizic. Totu┼či, 20% dintre cei care sufer─â de ateroscleroz─â nu au niciun simptom ┼či fac direct infarct. De aceea, preven┼úia ┼či controalele regulate sunt importante. Dac─â ai deja simptomele, este cam t├órziu.

Un simptom clasic al infarctului este senza┼úia de presiune pe piept, ca ┼či cum ┼či s-ar fi a┼čezat un elefant pe piept. ├Äns─â, dificult─â┼úile de respira┼úie ┼či durerea ├«n zona pieptului sunt mai mult simptome specifice b─ârba┼úilor. ┼×i femeile le pot sim┼úi, ├«ns─â ├«n procent mai mic.

Femeile au simptome atipice ┼či vin t├órziu la medic, de obicei la 2-3 zile dup─â infarct ┼či se pl├óng de dureri de stomac, c─â se simt stoarse de energie sau de faptul c─â transpir─â abundent. ├Än acela┼či timp, femeile suport─â mai bine durerea ┼či a┼čteapt─â mai mult p├ón─â s─â cear─â sfatul specialistului.

2 jpg jpeg

Profesor Martin Schillinger, doctor specialist ├«n medicin─â intern─â, angiologie ┼či cardiologie la clinica WPK Viena