INTERVIU Dr. Posoiu, gastroenterolog: ÔÇ×Medicamentele antiinflamatoare pot cauza gastritaÔÇť

1 2 jpg jpeg

Click! Sănătate: Ne puteţi spune ce înseamnă gastrita pe înţelesul tuturor?

Dr. Carmen Ruxandra Posoiu: Gastrita este o afec┼úiune frecvent─â care se define┼čte prin inflama┼úia mucoasei stomacului (cu toate caracteristicile unui proces inflamator ÔÇô ├«nro┼čire, umflare, durere). Durerea este de regul─â localizat─â ├«n partea superioar─â a stomacului, sub stern (epigastru).

Cum se ajunge la îmbolnăvirea de gastrită?

Dr. Carmen Ruxandra Posoiu: ├Än mod normal, celulele stomacului produc acid clorhidric care are un rol important ├«n ini┼úierea procesului de digestie la nivel gastric, precum ┼či ├«n ap─ârare - distrugerea anumitor microorganisme. Pentru ca acidul s─â nu agreseze mucoasa gastric─â, exist─â anumi┼úi factori de protec┼úie ai mucoasei care creeaz─â o barier─â de ap─ârare la nivelul ei (mucus, prostaglandine, etc.). Gastrita se dezvolt─â c├ónd apare un dezechilibru ├«ntre producerea de acid ┼či mecansimele de ap─ârare ale mucoasei gastrice, permi┼ú├óndu-se astfel acidului s─â atace mucoasa gastric─â.

Stimată Dnă Doctor spuneţi-ne vă rog care sunt principalele cauze ale apariţiei gastritei?

La apari┼úia acestui dezechilibru pot contribui diferi┼úi factori, printre care anumite infec┼úii ÔÇô cea mai comun─â fiind cea cu bacteria Helicobacter pylori. Bacteria se g─âse┼čte ├«n stomacul a peste 50% dintre noi, dar, de┼či este considerat─â factor de risc pentru gastrite, ulcer gastric ┼či duodenal, precum ┼či pentru cancerul gastric, numai la anumite persoane cauzeaz─â simptome, ├«n timp ce la alte persoane poate s─â populeze mucoasa gastric─â, ├«ns─â, f─âr─â a cauza inflama┼úie. Medicamentele antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) precum aspirina, ibuprofenul, diclofenacul etc pe care multe persoane le administreaz─â pentru diferite tipuri de dureri ÔÇô articulare, musculare, de exemplu sau ca antiagregante (ex. aspirina) pot afecta bariera de ap─ârare mucozal─â, permi┼ú├ónd astfel acidului s─â cauzeze gastrita. Alte cauze mai rare cuprind stresul organismului provocat de o boal─â foarte sever─â, de arsuri sau de o interven┼úie chirurgical─â major─â, reac┼úii autoimune asociate cu alte boli autoimune (DZ tip I, tiroidita Hashimoto), consumul de alcool sau de anumite droguri (cocaina, de exemplu), alte infec┼úii cu bacterii, parazi┼úi, virusuri ┼či fungi (mai ales la persoane cu imunitatea compromis─â).

Acum că am aflat despre cauze, cu ce simptome se confruntă pacienţii cu gastrită?

Boala poate evolua la multe persoane asimptomatic (putând fi descoperită la investigaţiile endoscopice sau radiologice efectuate). Ea se poate instala brusc (forma acută) sau se poate agrava treptat, durând o perioadă lungă de timp (forma cronică). Gastrita se manifesta frecvent prin durere în etajul abdominal superior, sub stern, cu caracter intermitent, iar uneori este exacerbată de post alimentar sau după mese, de obicei, este calmată de antiacide. Alte simptome ce se pot asocia sunt: greaţa, vărsăturile, lipsa apetitului, senzaţia de plenitudine gastrică sau saţietate precoce, balonarea.

Totu┼či, simptomele de mai sus sunt prezente ┼či ├«n alte boli. Care sunt acestea ┼či c├ónd trebuie un bolnav s─â se prezinte de urgen┼ú─â la doctor?

O durere ├«n etajul abdominal superior poate fi cauzat─â ┼či de alte afec┼úiuni digestive (exemplu, afec┼úiuni ale intestinului sub┼úire ┼či gros, ale pancreasului, vezicii biliare, etc.), precum ┼či extradigestive (de exemplu, infarctul miocardic acut localizat posterior).

Prezint─â-te la medic dac─â:

- Ai durere intensă în capul pieptului care nu cedează la antiacide.

- Simptomele durează de mai mult de o săptămână .

- Simptomele au ap─ârut dup─â administrarea unor medicamente.

- Ai vărsături cu sânge sau în zaţ de cafea ori prezinţi scaune de culoare neagră.

- Ai pierdut recent în greutate fără să fi ţinut deliberat vreo dietă anume pentru slăbit.

La ce investigaţii va fi supus bolnavul de gastrită pentru un diagnostic corect?

Medicul poate pune ini┼úial diagnosticul de gastrit─â pe baza anamnezei (descrierea simptomelor de c─âtre pacient) ┼či examenului fizic (durerea la palpare epigastric─â), f─âr─â a mai fi necesare alte investiga┼úii. Dac─â sub tratament ┼či dieta corect urmate, simptomele nu se amelioreaz─â sau se agraveaz─â, medicul va recomanda investiga┼úii.

Endoscopia digestiv─â superioar─â (gastroscopia) este investiga┼úia care poate confirma prezen┼úa gastritei ┼či preciza c├ót de sever─â este aceasta. Este o investiga┼úie la vedere a tractului digestiv superior prin introducerea unui tub flexibil prev─âzut cu camera video care vizualizeaz─â esofagul, stomacul ┼či duodenul. De la nivelul tubului digestiv, se pot recolta probe de biopsie ┼ún timpul endoscopiei, dac─â exist─â leziuni care necesit─â investigare histopatologic─â (la microscop). Prezen┼úa bacteriei Helicobacter pylori se poate detecta prin mai multe metode: fie ├«n timpul endoscopiei, printr-un test rapid, fie ├«n afara endoscopiei printr-un test fecal sau prin test respirator. O alta investiga┼úie care poate fi folosit─â este radiografia cu bariu (tranzitul baritat) a tractului digestiv superior, dar acurate┼úea acestei metode este mai mic─â dec├ót a endoscopiei.

Ce trebuie s─â fac─â un pacient cu gastrit─â pentru a se vindeca?

├Än primul r├ónd, trebuie efectuate ni┼čte

, ceea ce ├«nseamn─â evitarea m├ónc─ârurilor iritante, precum gr─âsimi, pr─âjeli, alimente picante, crudit─â┼úi, alcool, cafea ┼či b─âuturi carbogazoase. Mesele trebuie sa fie mai dese ┼či mai reduse cantitativ. Trebuie evitate anumite medicamente iritante, ├«n special antiinflamatoarele non-steroidiene. Ca medica┼úie, pute┼úi calma durerile de gastrit─â folosind antiacide (dicarbocalm, malox, etc.). Dac─â acestea nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomele, medicul v─â poate recomanda medicamente mai puternice, din grupa blocan┼úilor H2 (precum ranitidina) sau a blocan┼úilor de pomp─â de protoni (din familia omeprazolului), care inhib─â producerea acidului gastric. ├Än cazul ├«n care este diagnosticat─â bacteria Helicobacter pylori, tratamentul, de regul─â, va consta ├«n administrarea de antibiotice asociate cu inhibitoare ale producerii de acid.

2 jpg jpeg

Dr. Carmen Ruxandra Posoiu este medic primar gastroenterologie ┼či hepatologie ┼či are Competen┼úe ├«n endoscopie digestiv─â, videocapsul─â endoscopic─â ┼či ecografie abdominal─â. O po┼úi g─âsi la Policlinica Apusului din Bucure┼čti, (str. Apusului nr. 63, et. 1). Pentru detalii po┼úi accesa www.cabinet-gastro.ro