Iat─â ce s─â faci pentru a avea o inim─â s─ân─âtoas─â! Sfaturi de la medic

1 inima jpg jpeg

Statisticile arat─â c─â 60% din decesele din ┼úara noastr─â sunt provocate de bolile cardiovasculare, ceea ce ne claseaz─â pe primul loc ├«n Uniunea European─â. Este bine s─â ┼čtii care sunt principalii factori de risc ┼či cum ├«┼úi po┼úi proteja inima!

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, cre┼čte riscul apari┼úiei problemelor cardiovasculare. Predispu┼či sunt b─ârba┼úii peste 45 de ani ┼či femeile peste 55 de ani. Exist─â ├«ns─â anumi┼úi factori care contribuie la instalarea acestor afec┼úiuni de la v├órste mai mici.

Fumatul favorizează apariţia hipertensiunii

At├ót fum─âtorii activi, c├ót ┼či cei pasivi sunt predispu┼či la apari┼úia afec┼úiunilor cardiovasculare, deoarece fumatul provoac─â hipertensiune arterial─â. Netratat─â, aceasta determin─â o suprasolicitare a inimii, care ├«┼či ├«ngroa┼č─â pere┼úii ca un proces adaptativ. Ulterior, apar simptomele specifice insuficien┼úei cardiace, cum ar fi lipsa de aer, oboseala ┼či umflarea picioarelor. Un alt efect secundar al fumatului, nociv pentru inim─â, este favorizarea depunerii de colesterol pe vasele de s├ónge, chiar ┼či ├«n condi┼úiile ├«n care valorile acestuia sunt doar u┼čor crescute.

Kilogramele în plus, obosesc inima

M├óncatul excesiv, alimentele bogate ├«n gr─âsimi saturate ┼či zaharuri sunt principalele cauze ale acumul─ârii de kilograme ├«n plus, ceea ce determin─â, ├«n timp, instalarea obezit─â┼úii. ┼óesutul adipos ├«n exces afecteaz─â buna func┼úionare a inimii ┼či provoac─â hipertensiune. Gr─âsimea suprasolicit─â inima, ceea ce duce la ├«ngro┼čarea pere┼úilor cordului, la cre┼čterea masei ventriculului st├óng ┼či la eliberarea ├«n s├ónge de melocule care determin─â apari┼úia inflama┼úiilor ├«n organism. Pe termen lung, obezitatea accelereaz─â ateroscleroza arterelor coronare ┼či instalarea insuficien┼úei cardiace.

Sedentarismul cre┼čte riscul de infarct

Exerci┼úiile fizice regulate asigur─â buna func┼úionare a inimii, deoarece s├óngele va circula mai u┼čor prin vene ┼či artere. Pe de alt─â parte, un stil de via┼ú─â sedentar ├«ncetine┼čte circula┼úia s├óngelui, ceea ce duce la atrofierea vaselor de s├ónge. Astfel, cre┼čte riscul producerii infarctului de miocard. Sedentarismul favorizeaz─â acumularea de kilograme.

Colesterolul ÔÇ×r─âuÔÇť rigidizeaz─â arterele

├Än limite normale, colesterolul este utilizat la formarea membranelor celulelor ┼či a unor hormoni. Atunci c├ónd valorile colesterolului ÔÇ×r─âuÔÇť, LDL, cresc, iar cele ale colesterolului ÔÇ×bunÔÇť, HDL, scad, excesul se depune pe artere, gr─âbind rigidizarea acestora. Pe depunerile de colesterol se pot forma cheaguri de s├ónge, provoc├ónd apari┼úia infarctului miocardic ┼či al accidentului vascular cerebral. ├Än acela┼či timp, vasele se pot ├«ngusta at├ót de mult ├«nc├ót organele respective nu se mai oxigeneaz─â suficient ┼či atunci apar dureri ├«n piept sau la nivelul membrelor, ├«n func┼úie de ce organ este afectat.

Caseta Specialistului

Dr. L─âcr─âmioara Petrescu, medic primar cardiolog, Hyperclinica Medlife Grivi┼úa, Bucure┼čti

M─âsurile care se pot lua pentru preven┼úia bolilor cardiovasculare cuprind corec┼úia tuturor factorilor favorizan┼úi: renun┼úarea la fumat, exerci┼úiul fizic periodic, men┼úinerea unei greut─â┼úi corporale corespunz─âtoare, reducerea colesterolului (atunci c├ónd este crescut) prin regim, exerci┼úiu fizic ┼či, dac─â este nevoie, prin medica┼úie, tratarea hipertensiunii arteriale ┼či a celorlalte posibile afec┼úiuni cardiace diagnosticate. De aceea, este necesar─â efectuarea unui set de analize uzuale anual, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare ┼či prezentarea la un consult atunci c├ónd apar simptome: dureri ├«n piept, oboseal─â, palpita┼úii, dureri de cap, pentru ca o eventual─â afec┼úiune cardiovascular─â s─â fie depistat─â ┼či tratat─â din timp.