Cum te pregăteşti pentru o operaţie chirurgicală. Informaţii pe care trebuie să le ştii

O intervenţie chirurgicală este, pentru cei mai mulţi dintre pacienţi, o experienţă stresantă. Frica de operaţie în sine sau de anestezie, eventualele complicaţii care pot să apara preoperator, intraoperator sau postoperator şi o recuperare anevoioasă, sunt temeri care însoţesc pacientul pe parcursul întregului proces. Ştiind, însă, pas cu pas, cum vor decurge lucrurile, de la pregătirea pentru operaţie până la externare şi respectând toate indicaţiile medicale, n-ar trebui să existe niciun motiv de teamă.

Pregătirea pacientului înainte de operaţie, întâlnirea dintre chirurg şi pacient în cadrul unei prime consultaţii, este fundamentală. Cu acest prilej chirurgul va trebui să explice pacientului, pe înţelesul lui, tot ce se va întâmpla înainte de operaţie, în timpul acesteia şi după, şi să răspundă tuturor întrebărilor aşa încât consimţământul pentru intervenţie să fie unul informat. Cu excepţia intervenţiilor chirurgicale de urgenţă, operaţiile sunt programate, fiind necesară o perioadă de timp în care să se efectueze o serie de investigaţii. De obicei, pacienţii (în speciali cei oncologici), în afară de afecţiunea de bază prezintă o încărcătură patologică destul de complexă. În funcţie de problemele de sănătate existente, se vor efectua controale de specialitate (cardiologie, pneumologie, nefrologie, diabetologie etc). În cazul pacienţilor care nu au şi alte afecţiuni, o electrocardiogramă este suficientă dar obligatorie. Vor mai fi efectuate analize de sânge, în vederea obţinerii unei imagini de ansamblu asupra statusului biologic al pacientului. Revenind la pacientul oncologic care necesită intervenţie chirurgicală, este foarte important ca analizele să stabilească dacă acesta suferă de anemie, pentru a fi corectată înainte de operaţie. Corectarea anemiei are o importanţă crucială în bunul mers al intervenţiei şi în recuperarea postoperatorie. Intervenţiile chirurgicale nu pot avea loc până când afecţiunile nu sunt tratate sau compensate medical, scopul fiind evitarea riscului apariţiei complicaţiilor. „Dacă dispunem de aceste analize cu 2-3 săptămâni, o lună înainte de intervenţia chirurgicală, putem să corectăm aceste tare. Fie că e vorba de administrare de fier oral (în cazul în care anemia nu este foarte severă, deficitul de fier nu este major), fie că apelăm la o administrare de fier intravenos (care, cu noile preparate, se poate realiza într-o singură şedinţă, în varianta de internare de zi), fie că apelăm la colegul hematolog sau oncolog pentru administrare de substanţe care să determine practic o explozie a măduvei osoase, care să producă cantităţi adevcate de hemoglobină”, a explicat prof. dr. Stelian Mogoanţă, medic primar chirurg. În cazul celor care suferă de boli cronice severe, medicul specialist va interveni pentru ajustarea tratamentului sau va prescrie, temporar, o medicaţie de substituţie.

Permis şi interzis înainte şi după operaţie

Contrar mitului care se perpetuează, în ziua de dinaintea operaţiei pacientul are voie să mănânce. Mai mult, este chiar recomandat să o facă, să servească trei mese, însă alcătuite din preparate uşor digerabile. De asemenea, are voie să consume lichide (apă, ceai). Consumul de lichide însă va fi oprit în ziua operaţiei, cu două ore înainte de aceasta, pentru a evita producerea de vărsături în timpul inducţiei anestezice.

În funcţie de operaţie, alimentaţia se va putea relua după 12 ore, cu lichide sau semisolide, iar după 24-48 de ore se poate reveni la o alimentaţie normală, dar uşoară. Se vor evita fructele şi legumele proaspete, care fermentează şi provoacă balonare excesivă.

O plagă necomplicată va fi lăsată nepansată după 48 de ore de la operaţie. Şi tot după 48 de ore pacientul se va putea spăla, apa având efect benefic în vindecare.

Ce se întâmplă în ziua operaţiei

În dimineaţa intervenţiei se va realiza toaleta preanestezică, iar în momentul în care echipa operatorie este pregătită, pacientul este condus la sală şi preluat de anestezist. Acesta va obţine de la pacient acordul pentru unele manevre precum plasarea unei sonde urinare sau realizarea unei transfuzii intraoperator, în caz de sângerare.

Intervenţiile chirurgicale se desfăşoară în anestezie generală, pacientul nu simte absolut nimic şi se trezeşte într-o zonă specială, de post-anestezie, cu durere minoră sau chiar fără durere (în intervenţiile laparoscopice sau realizate cu ajutorul roboţilor durerea este semnificativ diminuată).

Reluarea mobilităţii şi funcţiilor fiziologice

Mulţi pacienţi, la sfârşitul zilei în care a avut loc operaţia se pot ridica şi se pot deplasa singuri până cel puţin la baie. În următoarele zile mobilitatea este recăpătată, se suprimă sonda urinară iar funcţiile fiziologice sunt reluate. Spitalizarea este redusă la minim, niciun pacient nu va sta internat mai mult timp decât este necesar ca medicul să îl supravegheze îndeaproape, pentru că cea mai bună şi rapidă recuperare se face acasă, în mediul familial.

De ce să nu te temi de anestezie

În intervenţiile practicate în zona abdominală joasă, a membrelor inferioare sau a perineului, se foloseşte de obicei rahianestezia sau peridurala, aşa încât pacientul rămâne conştient. În chirurgia digestivă înaltă şi în patologia oncologică este nevoie de anestezie generală. Substanţele utilizate în prezent fac ca riscurile să fie mult diminuate. În combinarea substanţelor anestezice, anestezistul ţine cont de particularităţile fiecăruia (greutate, procent de grăsime, musculatură), de căile de  metabolizare, de starea de funcţionare a rinichilor şi ficatului. În aceasta constă priceperea şi... magia anestezistului, care va ajusta dinamic dozele, în funcţie de parametrii pacientului pe parcursul desfăşurării intervenţiei chirurgicale.