Cum se face corect resuscitarea cardiopulmonară. Manevra poate salva viaţa în caz de infarct

Există situaţii la limită, când cunoaşterea unor manevre precum resuscitarea cardiopulmonară, poate salva viaţa în caz de infarct, de pildă.

Dacă este efectuată corect şi de persoane instruite, resuscitarea cardiopulmonară poate salva viaţa victimei. Ideal este să fie aplicată în primele minute; privarea creierului de oxigen pentru 8-10 minute produce daune ireversibile la nivelul acestui organ.

Înainte de a începe orice manevră, verifică dacă victima este sau nu conştientă (răspunsul la stimuli, se începe un dialog), dacă respiră (se privesc mişcările pieptului, ascultând zgomotele respiratorii sau cu ajutorul unei oglinzi plasate în faţa buzelor) şi dacă are puls (la baza gâtului, la nivelul arterei carotide). Dacă victima nu este conştientă, nu respiră şi nu are puls, sună la 112!

Resuscitarea primară urmăreşte: A (airway) - eliberarea căilor respiratorii; B (breathing) - respiraţia artificială şi C (circulation) - masajul cardiac extern.

Eliberarea căilor respiratorii

Se îndepărtează obiectele care ar putea incomoda respiraţia. Dacă este cazul, se desfac hainele prea strâmte şi se scot proteza dentară, dinţii rupţi sau alte obiecte care ar putea îngreuna respiraţia. Dacă victima este inconştientă, îşi poate înghiţi limba. De aceea, capul va fi menţinut pe spate, cu bărbia în sus, ridicându-se limba. În cazul în care victima are vărsături, se întoarce pe partea dreaptă, cu mâna stângă sub obrazul drept. Piciorul drept trebuie ţinut întins, iar cel stâng, flexat. Dacă victima este o femeie gravidă, în ultimul trimestru de sarcină, va fi aşezată pe partea stângă.

Respiraţia artificială

După ce căile respiratorii au fost eliberate, trebuie observat dacă persoana respiră sau nu. Pentru acest lucru, se vor urmări mişcările în zona pieptului. Tehnica ventilaţiei artificiale trebuie instituită imediat dacă victima nu respiră, este inconştientă şi nu are niciun fel de mişcări. Se îngenunchează lângă persoană, cu o mână i se va menţine gura uşor întredeschisă, iar cu cealaltă se va susţine fruntea şi se vor pensa nările. Apoi, se inspiră profund, iar buzele se vor lipi etanş pe gura victimei, insuflând aer timp de 2-3 secunde. În acest timp, se urmăreşte toracele persoanei. Dacă se ridică, tehnica este eficientă. Se aşteaptă până când toracele revine, apoi se repetă manevra. Când este imposibilă deschiderea gurii sau când există leziuni la acest nivel, se poate recurge la respiraţia gură la nas, efectuată după aceeaşi tehnică, fără a prinde nările, ci menţinând închisă gura victimei.

Masajul cardiac extern

Tehnica presupune aplicarea unei presiuni ritmice asupra inimii. Persoana trebuie să stea întinsă pe spate, pe o suprafaţă tare, iar palmele salvatorului, puse una peste alta, vor fi aşezate la nivelul jumătăţii inferioare a sternului, unde se vor aplica presiuni ritmice. Masajul cardiac extern se va asocia cu respiraţia artificială. Dacă acestea sunt făcute de o singură persoană, se va menţine raportul de 2 insuflaţii urmate de 15 compresii. Dacă există 2 salvatori, unul dintre ei va face numai insuflaţii, iar celălalt numai masaj cardiac, menţinându-se ritmul de 1 insuflaţie la 5 compresii. Dacă, din diverse motive, nu se poate efectua respiraţia gură la gură, se va executa direct masajul cardiac continuu, 10 minute. Dacă victima nu îşi revine după 30 de minute, se consideră că resuscitarea cardiorespiratorie este ineficientă, iar în acest caz trebuie oprită.