Cum ├«╚Ťi afecteaz─â stresul ├«ntregul organism

stres8 jpg

Cu to╚Ťii ne facem griji din c├ónd ├«n c├ónd, dar dac─â dup─â c├óteva s─âpt─âm├óni e╚Öti tot agitat, iar asta te ├«mpiedic─â s─â ai o via╚Ť─â normal─â, la munc─â sau acas─â, discut─â cu un medic. S─ân─âtatea ta poate fi afectat─â, iar acest lucru poate avea la baz─â o tulburare de anxietate. Terapia, medicamentele ╚Öi alte strategii pot ajuta.

Sistemul nervos

Aceast─â re╚Ťea este format─â din creier, m─âduva spin─ârii, nervi ╚Öi neuroni. O stare de agita╚Ťie prea mare poate duce la eliberarea ÔÇ×hormonilor de stresÔÇŁ . Astfel, ╚Ťi se accelereaz─â ritmul cardiac ╚Öi respira╚Ťia, ├«╚Ťi cre╚Öte glicemia ╚Öi se trimite mai mult s├ónge la bra╚Ťe ╚Öi picioare. ├Än timp, acest lucru ├«╚Ťi poate afecta inima, vasele de s├ónge, mu╚Öchii ╚Öi alte sisteme.

Mușchii

C├ónd e╚Öti ├«ngrijorat de ceva, mu╚Öchii um─ârului ╚Öi g├ótului se pot ├«ncorda, iar asta poate duce la dureri de cap . Tehnicile de masaj sau de relaxare, cum ar fi respira╚Ťia profund─â ╚Öi yoga, pot ajuta.

Respiraţia

Dac─â e╚Öti ├«ngrijorat, s-ar putea s─â respiri mai profund sau mai des, chiar ╚Öi f─âr─â s─â ├«╚Ťi dai seama. De╚Öi s-ar putea s─â nu dai important─â acestui lucru, poate fi grav dac─â ai deja probleme de respira╚Ťie care au leg─âtur─â cu astmul, bolile pulmonare sau alte afec╚Ťiuni.

Inima

Dacă ești tot timpul apăsat de probleme, iar mintea ta se ocupă doar cu asta, inima ta poate avea de suferit.

Po╚Ťi ajunge s─â ai hipertensiune arterial─â, un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Ba mai mult, un nivel ridicat de stres poate face inima s─â bat─â mai repede. Dac─â acest lucru se ├«nt├ómpl─â din nou ╚Öi din nou, vasele de s├ónge se pot inflama, ceea ce poate duce la ├«nt─ârirea pere╚Ťilor arterelor, la niveluri nes─ân─âtoase de colesterol ╚Öi la alte probleme.

Sistemul imunitar

Dac─â te la╚Öi tot timpul afectat de c├óte o sup─ârare, este posibil s─â resim╚Ťi asta la nivelul ├«ntregului organism. Corpul este posibil s─â nu mai poat─â lupta cu microbii. Te po╚Ťi proteja mai greu de grip─â, herpes, zona zoster ╚Öi alte afec╚Ťiuni. Chiar dac─â te g├ónde╚Öti la acele lucruri care te-au deprimat ├«n trecut po╚Ťi avea de suferit.

Stomacul

Este posibil s─â aiÔÇ×ciupituriÔÇŁ ├«n stomac atunci c├ónd e╚Öti nervos . ├Än momente mai grave s-ar putea s─â sim╚Ťi grea╚Ť─â sau chiar s─â vomi╚Ťi. Dac─â acest lucru se ├«nt├ómpl─â des, pot ap─ârea durerile de stomac ╚Öi r─ânile la nivelul mucoasei stomacului (ulcerul). ╚śi dac─â m─ân├ónci multe alimente bogate ├«n gr─âsimi ╚Öi zah─âr, stomacul t─âu trebuie s─â lucreze mai mult pentru a le digera , iar asta provoac─â mai mult acid. Astfel se ajunge la refluxul gastroesofagian, con╚Ťinutul gastric se deplaseaz─â c─âtre esofag.

Instestinele

Stresul poate ac╚Ťiona ╚Öi asupra sistemului digestiv,  po╚Ťi avea diaree sau te po╚Ťi constipa. Dieta, exerci╚Ťiile fizice ╚Öi medicamentele f─âr─â prescrip╚Ťie medical─â pot ajuta adesea, dar s-ar putea s─â ├«mpiedici apari╚Ťia acestor probleme dac─â g─âse╚Öti o modalitate de a te calma.

S─ân─âtatea sexual─â

├Ängrijorarea te poate obosi ╚Öi ├«╚Ťi poate distrage aten╚Ťia, astfel ├«nc├ót s─â fii mai pu╚Ťin interesat de sex. Pe termen lung, la b─ârba╚Ťi poate sc─âdea nivelul de testosteron. Acest lucru poate afecta dezvoltarea spermatozoizilor ╚Öi poate ├«ncetini r─âspunsul normal al corpului atunci c├ónd doresc s─â fac─â sex. ╚śi femeile care au trecut prin menopauz─â pot ├«nt├ómpina probleme, pentru c─â starea de agita╚Ťia poate agrava bufeurile. Ba mai mult, se pot lupta ╚Öi cu insomnia.