Mituri ┼či controverse despre vaccinare

1 2 jpg jpeg

┬źVaccinurile sunt pline de chimicale periculoase┬╗ Una dintre marile temeri legate de vaccinuri este prezen┼úa chimicalelor ├«n componen┼úa lor. Mai exact, este vorba despre timerosal (un agent de conservare care con┼úine mercur), aluminiu (adjuvant folosit pentru consolidarea r─âspunsului imun) ┼či formaldehid─â (utilizat─â pentru a inactiva bacteriile sau virusurile din vaccinuri).

Cantit─â┼úile acestora sunt ├«ns─â destul de mici, iar mercurul a fost eliminat din multe vaccinuri. ├Än ceea ce prive┼čte formaldehida, nivelul este mai mic de 0,02%, iar cantitatea de s─âruri de aluminiu este cuprins─â ├«ntre 0,2 mg ┼či 0,85 mg la o doz─â, ceea ce este prea pu┼úin pentru a cauza probleme de s─ân─âtate.

Rela┼úia dintre vaccinarea contra hepatitei B ┼či scleroza multipl─â a f─âcut obiectul multor controverse. Au existat studii care au ar─âtat c─â persoanele care au f─âcut vaccinul contra hepatitei B au un risc mai mare de a face scleroz─â multipl─â. Totu┼či, cercet─ârile sunt contradictorii. Astfel, studiu recent al Institutului de Medicin─â din SUA arat─â c─â nu exist─â o rela┼úie de cauzalitate ├«ntre cele dou─â.

Exist─â p─ârin┼úi care au convingerea c─â bolile copil─âriei au ÔÇ×rostulÔÇŁ lor ┼či c─â e mai bine ÔÇ×s─â fie f─âcute la timpul lorÔÇŁ, pentru c─â astfel se va ob┼úine imunitate pe via┼ú─â. ├Än America, de pild─â, exist─â chiar ÔÇ×petreceri pentru varicel─âÔÇŁ (pox-parties). Indiferent dac─â este vorba despre copii sau adul┼úi, complica┼úiile bolilor prevenibile prin vaccinare sunt fi mai mari dec├ót riscurile imunz─ârii.

De pild─â, poliomielita poate duce la paralizie, situa┼úie incomparabil mai grav─â dec├ót posibilele reac┼úii adverse ale vaccinului (ro┼čea┼ú─â ┼či durere local─â). De asemenea, gripa poate avea complica┼úii severe (encefalit─â, pneumonie), mai ales ├«n cazul copiilor ┼či bolnavilor cronic.

În sarcină, unele vaccinuri se pot face, altele, nu. La gravide, când există riscuri mari de îmbolnăvire, medicii recomadă vaccinurile inactivate, în componenţa cărora se regăsesc bacterii sau virusuri omorâte. În sarcină, se poate face vaccinul contra gripei, mai ales că gravidele au un risc mai mare de a face complicaţii precum pneumonia.

Pentru femeile cu risc mare de infec┼úie, se poate lua ├«n calcul imunizarea ├«mpotriva hepatitei B. De asemenea, ├«n cazul ├«n care medicul recomand─â, se poate face vaccinul diftero-tetanic, ├«n luna a ┼čaptea sau a opta de sarcin─â. Sunt contraindicate vaccinurile contra rujeolei, oreionului, rubeolei, varicelei, tuberculozei, HPV, hepatitei A, poliomielitei, antraxului, encefalitei virale, febrei tifoide ┼či variolei.

Ca orice medicament, ┼či vaccinurile pot avea efecte adverse. A┼č face o diferen┼úiere ├«ntre efectele normale ┼či cele adverse. Fiind vorba de stimularea sistemului imun, vaccinurile au ┼či efecte ÔÇ×normaleÔÇŁ, ce pot consta ├«n durere local─â, oboseal─â, subfebrilitate sau chiar febr─â (aceasta fiind o reac┼úie de ap─ârare).

Unul dintre efectele adverse este ┼čocul anafilactic, dac─â exist─â un fond alergic, dar acesta se combate prin interven┼úia medical─â imediat─â (motiv pentru care sus┼úin c─â vaccinarea este un act medical care trebuie s─â fie efectuat ├«ntr-o unitate sanitar─â). Fiecare vaccin poate avea tipuri diferite de efecte, acestea sunt stipulate ├«n prospecte. Ideal ar fi s─â nu analiz─âm cu prioritate efectele adverse care se ├«nregistreaz─â la un procent mic de persoane ┼či s─â ne g├óndim la beneficiile care se ├«nregistreaz─â la peste 95% dintre vaccina┼úi.

Dr. Vlad Portelli

medic generalist pediatrie, Nei Medica, Bucure┼čti

Au existat controverse care au implicat vaccinul ROR (├«mpotriva rujeolei, oreionului ┼či rubeolei) ┼či posibilitatea apari┼úiei autismului, ├«n urma unui studiu publicat ├«n 1998 de dr. Andrew Wakefield. El a afirmat c─â studiile sale preliminare au ar─âtat o leg─âtur─â ├«ntre vaccinul ROR ┼či autism sau boli intestinale.

Solu┼úia propus─â la vremea aceea era fie vaccinarea singular─â (pentru fiecare boal─â ├«n parte), fie eliminarea ei. Concluzia a apar┼úinut unui studiu britanic publicat ├«n 1998 ├«n prestigioasa revist─â ÔÇ×LancetÔÇŁ ┼či a avut ca urmare sc─âderea semnificativ─â a utiliz─ârii acestui vaccin ├«n r├óndul englezilor.

Cercetarea a folosit un e┼čantion de 12 copii, iar studiile epidemiologice realizate ├«n urm─âtoarea decad─â nu au g─âsit nicio leg─âtur─â ├«ntre vaccinarea ROR ┼či autism. Investiga┼úiile realizate ulterior sub coordonarea Consiliului Medical General din Marea Britanie au concluzionat c─â medicul a falsificat datele disponibile ┼či a dat dovad─â de lips─â de etic─â ├«n tratarea celor 12 copii.