Fumatul pasiv. Efecte ale timpului petrecut printre ÔÇ×fumurileÔÇť altora

1 2 jpg jpeg

Cu toţii avem cel puţin o persoană din familie sau printre prieteni fumători. A fuma este o nouă metodă de a defini pe cineva, iar fumatul este văzut ca un obicei din ce în ce mai normal.

De┼či exist─â mult─â informa┼úie cu privire la efectele fumatului pe termen lung, fumatul este una dintre cele mai des ├«nt├ólnite dependen┼úe, mai mult, fumatul este printre cauzele principale ale mortalit─â┼úii la nivel mondial.

A alege s─â fumezi este o decizie personal─â, ├«ns─â altfel st─â treaba dac─â vorbim despre fumatul pasiv. F─âr─â s─â realiz─âm, cei care fumeaz─â polueaz─â ┼či aerul celor care nu fumeaz─â, de aici ┼či termenul de fumat pasiv. Fumatul ├«n sine creeaz─â o multitudine de nepl─âceri ┼či boli care afecteaz─â persoana fum─âtoare, iar ceea ce este ├«ngrijor─âtor este faptul c─â fumul ├«i afecteaz─â ┼či pe cei care stau pe l├óng─â fum─âtori.

Fumatul pasiv ÔÇô nefum─âtorii sunt la fel de predispu┼či la bolile grave din urma acestui obicei ca fum─âtorii

Studiile ├«nregistrate au scos la iveal─â date despre efectele negative ale fumatului pasiv asupra s─ân─ât─â┼úii. Fum─âtorii pasivi sufer─â mai des de afec┼úiuni respiratorii, precum tuse cronic─â sau simptome ale bron┼čitei cronice, riscul de a se ├«mboln─âvi de astm sau bron┼čit─â cronic─â este mai ridicat ┼či diminuarea capacit─â┼úilor fizice cre┼čte pe m─âsur─â ce nefum─âtorii sunt mai expu┼či la fum.

Studiile recente vor s─â demonstreze c─â nefum─âtorii sunt la fel de expu┼či ca ┼či fum─âtorii la boli respiratorii sau chiar boli grave, precum cancer. Nu mai este un secret c─â 85% din suferinzii de bron┼čit─â cronic─â fumeaz─â sau au fumat mult timp, 70% din fum─âtori sufer─â de boli cardiovasculare sau mor din cauza lor, iar 90% dintre suferinzii de cancer pulmonar au fumat timp ├«ndelungat.

Tabagismul pasiv sau fumatul pasiv intervine atunci când persoane nefumătoare, inclusiv copii, sunt expuse fără voia lor la fumul de ţigară. Fumul poluează spaţiile închise, milioane de oameni suferind de poluare la locul de muncă, acasă sau în spaţiile publice.

Substan┼úele care cauzeaz─â tumorile maligne din fumul de ┼úigar─â au fost g─âsite ┼či la nefum─âtori. Cu c├ót expunerea este mai prelungit─â, cu at├ót concentra┼úia de substan┼úe nocive cre┼čte ├«n organe, ├«n s├ónge sau urin─â. Cercet─ârile ┼čtiin┼úifice au ar─âtat c─â riscul de a dezvolta o tumoare canceroas─â ├«n urma expunerii la fumul de ┼úigar─â exist─â.

Fumatul pasiv ÔÇô cei mai afecta┼úi de fumatul pasiv sunt copiii

Alte cercet─âri au ar─âtat c─â persoanele care fumeaz─â pasiv sunt mai expuse la bolile c─âilor respiratorii, cei mai afecta┼úi fiind copiii. Ace┼čtia au un risc mult mai mare de a dezvolta infec┼úii ale tractului respirator, de a se ├«mboln─âvi de astm ┼či au o ├«ncetinire a dezvolt─ârii capacit─â┼úii pulmonare. Mai mult dec├ót at├ót, copiii expu┼či frecvent la fumul de ┼úigar─â sunt mai des spitaliza┼úi dec├ót ceilal┼úi ┼či lipsesc mai mult de la ┼čcoal─â din cauza dificult─â┼úilor respiratorii.

Numeroase studii efectuate pe tema efectele fumatului pasiv, au ar─âtat c─â nou-n─âscu┼úii persoanelor fum─âtoare se nasc cu o greutate mai mic─â fa┼ú─â de greutatea normal─â a unui nou-n─âscut. Iar greutatea scade cu c├ót femeia ├«ns─ârcinat─â fumeaz─â mai mult pe perioada sarcinii. ├Än plus, bebelu┼čii de p├ón─â la 1 an sunt mult mai predispu┼či s─â se ├«mboln─âveasc─â ├«n primul lor an de via┼ú─â.

Efecte negative ├«n urma expunerii constante la fumul de ┼úigar─â s-au constatat ┼či la copiii cu v├órste cuprinse ├«ntre 5 ┼či 16 ani. Ace┼čtia sufer─â mult mai des de forme de iritare ale c─âilor respiratorii, precum insuficien┼ú─â respiratorie, expectora┼úii, tuse ┼či ┼čuier─âturi. Mai mult, ace┼čti tineri sufer─â mai des de inflama┼úii ale canalului auditiv ┼či amigdalite. Num─ârul cazurilor de astm, precum ┼či gravitatea crizelor depinde de consumul mai mic sau mai mare din cadrul anturajului lor. A┼čadar, fumatul pasiv la adolescen┼úi cre┼čte riscul predispunerii lor la astm.

Fumatul pasiv ÔÇô cu c├ót se inhaleaz─â mai des ┼či mai mult fum de ┼úigar─â, cu at├ót cre┼čte probabilitatea dezvolt─ârii unei boli respiratorii la adult

┼×i ├«n cazul adul┼úilor, lucrurile sunt la fel de ├«ngrijor─âtoare. Fumatul pasiv la adul┼úi creeaz─â o serie de afec┼úiuni respiratorii: insuficien┼ú─â respiratorie, bron┼čit─â acut─â, tuse, expectora┼úii, respira┼úie ┼čuier─âtoare ┼či bron┼čit─â cronic─â cu expectora┼úie purulent─â. Statistic, persoanele nefum─âtoare, nevoite s─â respire aer ├«mbibat de fum, au prezentat urm─âtoarele simptome dup─â o expunere ├«ndelungat─â: tuse cronic─â ÔÇô 11%, bron┼čit─â cronic─â ÔÇô 7% ┼či respira┼úie ┼čuier─âtoare ÔÇô 7%. Cazurile de afec┼úiuni respiratorii cresc la persoanele nefum─âtoare pe m─âsur─â ce ace┼čtia sunt constr├ón┼či s─â stea c├ót mai mult ├«n ├«nc─âperi pline de fum.

Probabilitatea ca o persoan─â adult─â s─â dezvolte astm bron┼čic este de dou─â ori mai mare dac─â durata expunerii zilnice la fumul de ┼úigar─â este de mai mult de trei ore. Riscul de a dezvolta alte afec┼úiuni respiratorii ca fum─âtor pasiv cre┼čte considerabil cu c├ót num─ârul persoanelor fum─âtoare din jur este mai mare. Cel mai grav este c─â afec┼úiunile pot ap─ârea dup─â mul┼úi ani de la expunerea la fumul de ┼úigar─â ┼či atunci evolu┼úia bolii s─â fie mult mai rapid─â dec├ót ├«n mod normal.

Persoanele nefum─âtoare, care sunt expuse fumului de ┼úigar─â pe o perioad─â lung─â de timp ├«ntr-un spa┼úiu unde sunt mai mul┼úi fum─âtori, risc─â s─â aib─â ├«n timp probleme respiratorii mult mai mari, s─â fie expu┼či diminu─ârii capacit─â┼úilor fizice ┼či a sl─âbirii sistemului imunitar.