Din ce în ce mai mulţi români au şansa unui transplant

Dacă până anul acesta cei mai mulţi donatori erau membrii ai familiei care deciseseră să-şi ajute ruda, de anul acesta paritatea donatori în moarte cerebrală/ donatori vii este de 50%. ”Românii şi în momente tragice nu ezită să facă gesturi umanitare”, a declarat profesorul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal de la Fundeni. Medicii aşteaptă pe viitor ca numărul donatorilor în moarte cerebrală să fie mai mare ca cel al donatorilor vii.

7 transplanturi între parteneri de viaţă

Zilele acestea, la Centrul din Fundeni a avut loc un nou transplant renal între soţi, până acum fiind făcute în Bucureşti şapte astfel de intervenţii, în patru cazuri soţiile fiind donatorii.

Deşi a crescut disponibilitatea românilor de a dona organele unei rude aflate în moarte cerebrală, rămân problemele din procesul de donare. ”Lipseşte o coordonare a doctorilor, precum şi promptitudinea medicilor de la ATI în declararea morţii cerebrale. Odată cu aderarea la UE şi libera circulaţie, tot mai mulţi medicii decid să lucreze în străinătate şi drept urmare, sunt puţini medici pe resuscitare şi care ar putea menţine organele intacte până la prelevare”, a precizat profesorul Sinescu.

În România, există maximum patru medici coordonatori pe transplant. În comparaţie, în Spania, ţara cu unul dintre cele mai mari numere de transplanturi, sunt înregistraţi peste 1.000 de medici coordonatori.

Sute de români, în aşteptare

În

momentul de faţă, există peste 1.500 de români pe listele de aşteptare pentru un transplant. Şi asta doar la Institutul Fundeni! În cazul unui transplant, se verifică întâi dacă există o

, proces care poate dura săptămâni bune. Se poate lua în calcul şi o

persoană străină, care decide să doneze fără a avea vreun câştig material de pe urma gestului său. Ulterior se ia în calcul un donator aflat în moarte cerebrală. Dar şi aici, şansele de a găsi un donator asemănător genetic sunt destul de scăzute.

Transplantul, o soluţie mai bună

Transplantul este o soluţie mult mai bună decât alte proceduri ”ajutătoare”. ”De exemplu, în cazul insuficienţei renale, dializa nu este o soluţie de durată. Pacientul este încontinuu intoxicat. Dacă înainte de dializă are valori ridicate ale sângelui, după procedeu pleacă acasă cu valori uşor scăzute. Care oricum cresc până la următoarea dializă. În Europa se aproximează că o dializă costă pe an în jur de 25.000 de euro. Un transplant renal, 30.000 de euro”, a mai explicat profesorul Sinescu.