De ce apare respiraţia urât mirositoare

2 jpg jpeg

Afec┼úiuni dentare Afec┼úiunile stomatologice se num─âr─â pe primul loc ├«n topul bolilor care au drept simptom halena., potrivit medicilor. A┼čadar, dac─â te confrun┼úi cu aceast─â problem─â, este indicat un consult stomatologic.

Medicul este cel care va descoperi o eventual─â carie, un abces dentar, c├ót ┼či afec┼úiuni ale gingiilor, precum parodontoza ┼či gingivita, care creeaz─â un mediu favorabil dezvolt─ârii bacteriilor. ┼×i tartrul poate fi unua dintre cauze, de aceea este recomnadat un detartraj, cel pu┼úin o dat─â pe an.

Mirosul ur├ót al respira┼úiei poate fi cauzat ┼či de sinuzit─â. Pneumonia, bron┼čita ori o simpl─â r─âceal─â sunt, de asemenea, afec┼úiuni care pot avea drept simptom halena.

O alt─â cauz─â poate fi ┼či candidoza bucal─â, adic─â infec┼úia mucoasei gurii cu ciuperca numit─â Candida albicans. ├Än acest caz, pot ap─ârea pete albicioase ┼či senza┼úii de arsur─â pe limb─â, c├ót ┼či un gust amar.

Un miros nepl─âcut al cavit─â┼úii bucale poate fi ┼či semnul unor afec┼úiuni gastrice, precum ulcerul, sindromul colonului iritabil sau gastrita. ├Än acest caz, este ├«nso┼úit ┼či de un gust acru ├«n gur─â sau de senza┼úia de usturime a limbii.

Un studiu al cercet─âtorilor japonezi de la Universitatea din Tokyo, a ar─âtat c─â halena apare ┼či la persoanele infectate cu bacteria Helicobacter Pylori, r─âspunz─âtoare de apari┼úia ulcerului. 85% dintre pacien┼úii participan┼úi la studiu, care aveau aceast─â bacterie, prezentau halen─â. Totodat─â, halena poate ap─ârea ┼či la persoanele care sufer─â de insuficien┼ú─â renal─â ┼či hepatic─â.

Nu ├«n ultimul r├ónd, ┼či schimb─ârile hormonale pot influen┼úa respira┼úia. A┼čadar, respira┼úia poate deveni ur├ót mirositoare ├«n perioada sarcinii, dar ┼či ├«n cea a menstrua┼úiei, c├ónd estrogenul poate cauza modific─âri ale gingiilor. Acestea vor oferi un mediu mai favorabil dezvolt─ârii bacteriilor.

O respira┼úie cu miros asem─ân─âtor celui de aceton─â sau de mere acre poate semnala prezen┼úa diabetului. ├Än loc de glucoz─â, organismul folose┼čte gr─âsimi pentru producerea energiei. ├Än urma dizolv─ârii gr─âsimilor rezult─â cetona, o substan┼ú─â care se acumuleaz─â ├«n organism ┼či care d─â ┼či mirosul nepl─âcut respira┼úiei. Poate ap─ârea ┼či la persoanele care nu consum─â suficien┼úi carbohidra┼úi, c├ót ┼či ├«n urma unui efort fizic puternic.

┼×i unele medicamente pot cauza episoade trec─âtoare de halen─â, pentru c─â afecteaz─â secre┼úia de saliv─â, responsabil─â pentru cur─â┼úarea gurii. Printre acestea se num─âr─â antibioticele, antihistaminicele ( pastilele folosite ├«n tratatarea alergiilor) dar ┼či medicamentele antidepresive.

- consumul prea mare de cafea

- fumatul

- igiena oral─â defectuoas─â

- unele alimente consumate, precum usturoiul, ceapa, dar ┼či produsele lactate

-obezitatea

┼×tiai c─âÔÇŽ

ÔÇŽpersoanele care respir─â pe gur─â, ├«n timpul somnului, sunt mai predispuse la halen─â, din cauz─â c─â saliva scade ├«n cantitate. Ele au gura mai uscat─â dec├ót cele care respir─â pe nas