Cum scazi grăsimile din sânge

Mişcare şi iar mişcare Ştiai că riscul de apariţie a infarctului este de 2 ori mai mare la persoanele sedentare? Explicaţia este simplă: lipsa mişcării atrage după sine exces de kilograme, hipertensiune, diabet şi scăderea colesterolului „bun“, factori care ne fac vulnerabili faţă de acumularea grăsimilor în sânge.

Aşa că nu mai sta ore în şir în faţa televizorului sau calculatorului; înlocuieşte aceste activităţi sedentare cu mişcarea. Pentru ca efortul fizic să aibă efect, este important să fie practicat regulat, cel puţin 5 zile pe săptămână.

Sunt suficiente 30 de minute de mişcare zilnică, cele mai indicate activităţi fiind mersul pe jos, ciclismul şi înotul. Evită activitatea fizică în zilele în care sunt temperaturi extreme (foarte cald sau foarte frig) sau când ai simptome precum dureri în piept sau ameţeli.

Dacă eşti fumător, iar la analizele de sânge ţi s-au depistat valori crescute ale grăsimilor în sânge, este mai mult decât necesar să renunţi la acest obicei.

Este dovedit că ţigările reduc nivelul colesterolului HDL („bun“), favorizând, în plus, şi apariţia cheagurilor de sânge, care duc la înfundarea arterelor. Chimicalele din ţigări, mai ales nicotina, antrenează creşterea nivelului trigliceridelor.

De asemenea, monoxidul de carbon din ţigarete duce la îngustarea şi rigidizarea vaselor sangvine, ceea ce predispune la infarct şi accident vascular cerebral. Este bine de ştiut că şi fumatul pasiv expune la aceste riscuri pentru sănătate.

Studiile arată că un pahar cu vin roşu pe zi ar creşte colesterolul „bun“. Totuşi, alte studii subliniază că alcoolul, chiar şi în doze mici, creşte nivelul trigliceridelor.

Caloriile neutilizate aduse de această băutură sunt transformate în trigliceride. În plus, consumatorii de alcool au tendinţa de a consuma mai multe alimente bogate în grăsimi animale, ceea ce se traduce prin creşterea colesterolului LDL.

În cazul în care eşti mai plinuţ(ă) şi ai dislipidemie, află că greutatea normală ajută la echilibrarea nivelului colesterolului LDL şi al trigliceridelor, precum şi la creşterea colesterolului „bun“.

Aceste beneficii se pot observa la 2 luni după ce se pierde 10% din greutate. Slăbitul are beneficii asupra sistemului cardiovascular, în general, prevenind diabetul şi hipertensiunea. Mai mult, efectele se menţin dacă se păstrează, pe termen lung, greutatea normală. Un instrument util pentru a afla cum stai cu greutatea este indicele de masă corporală (IMC).

Acesta reprezintă raportul dintre greutate (kg) şi înălţime (m) la pătrat (IMC = greutate/înălţimea la pătrat). Dacă rezultatul se situează între 18,50 şi 24,99, ai o greutate normală, iar dacă acesta se află între 25 şi 29,99, eşti supraponderal. Un rezultat peste 30 indică obezitatea. Atenţie şi la grăsimea abdominală! Circumferinţa taliei la femei nu ar trebui să fie mai mare de 88 cm, iar la bărbaţi de 102 cm.

În timp ce profilul lipidic individual este afectat de vârstă (colesterolul total creşte cu vârsta), sex (femeile au nivele mai mari de HDL) şi ereditate (colesterolul şi trigliceridele crescute au componentă familială importantă), tabloul general poate fi modificat prin schimbarea stilului de viaţă.

Astfel, o dietă săracă în grăsimi saturate şi colesterol va conduce la scăderea colesterolului seric în medie cu 5% şi chiar cu mai mult la anumiţi indivizi. Exerciţiul fizic efectuat cu regularitate va avea ca efect scăderea trigliceridelor şi creşterea HDL-colesterolului.