Cum recuno┼čti anevrismul cerebral

2 anevrism jpg jpeg

Durerea de cap puternic─â, ├«nso┼úit─â uneori de stare de vom─â sau de tulbur─âri de vedere, poate anun┼úa anevrismul cerebral. Este bine s─â cuno┼čti care sunt cauzele ┼či simptomele acestei complica┼úii, astfel ├«nc├ót s─â iei din timp m─âsurile necesare.

Anevrismul cerebral, una dintre afec┼úiunile cerebrovasculare tot mai des ├«nt├ólnite indiferent de v├órst─â, reprezint─â dilatarea unei por┼úiuni dintr-un vas de s├ónge (┼či umflarea zonei respective), ce apare ca urmare a sl─âbirii peretului acestuia.

ÔÇ×Anevrismele cerebrale sunt de dou─â feluri: rupte sau nerupte. Fisurarea unuia poate s─â apar─â ├«n unele cazuri, duc├ónd la o s├óngerare minim─â, care favorizeaz─â apari┼úia unei dureri de cap la fel de intens─â ca ┼či cea provocat─â de ruptura anevrismal─â. Aproape ├«ntotdeauna, fisurarea unui anevrism este urmat─â de o ruptur─â masiv─â a acestuiaÔÇť, spune dr. Sofia Nistor, medic specialist neurochirurgie ├«n cadrul Spitalul European Polisano, Sibiu. Sensibilitatea la lumin─â, unul dintre simptome Adesea, anevrismele cerebrale f─âr─â ruptur─â sunt asimptomatice, mai ales dac─â sunt de mici dimensiuni. Semnele fizice ale acestui tip de anevrism apar doar atunci c├ónd sunt afectate structurile de l├óng─â vasul de s├ónge unde a ap─ârut dilatarea.

Printre simptomele care pot anun┼úa prezen┼úa anevrismului nerupt se num─âr─â dilatarea unei pupile f─âr─â alterarea st─ârii de con┼čtien┼ú─â, durere deasupra sau ├«n spatele unui ochi, tulbur─âri oculare, amor┼úeli sau parez─â la nivelul fe┼úei, dar ┼či c─âderea unei pleoape.

├Än schimb, atunci c├ónd anevrismul se rupe, persoana poate resim┼úi o durere de cap extrem de sever─â, gre┼úuri, v─ârs─âturi, ├«n┼úepenirea cefei, nu poate suporta lumina sau chiar suferi crize epileptice sau stare de le┼čin p├ón─â la com─â.

Rezultatele statisticilor recente au arătat că anevrismele cerebrale sunt mai des întâlnite la adulţi, femeile fiind mai predispuse acestui tip de afecţiune. Factorii care duc la apariţia bolii sunt de două feluri: congenitali sau cei dobândiţi pe parcursul vieţii.

ÔÇ×Riscul de apari┼úie a anevrismului este mai ridicat dac─â bebelu┼čul se na┼čte cu una dintre urm─âtoarele probleme de s─ân─âtate: afec┼úiuni ale ┼úesutului conjunctiv (sindromul Ehlers-Danlos), boala rinichiului polichistic, coarcta┼úia de aort─â (├«ngustarea acestui vas de s├ónge), prezen┼úa altor malforma┼úii arterio-venoase cerebrale sau dac─â au existat ├«n familie antecedente (la rudele de gradul I)ÔÇť, explic─â medicul Sofia Nistor.

De asemenea, fumatul, consumul cronic de alcool sau de droguri (├«n special cocain─â), ├«naintarea ├«n v├órst─â, hipertensiunea, ateroscleroza, dar ┼či traumatismele craniocerebrale completeaz─â lista factorilor care pot duce la apari┼úia anevrismului.

Cele dou─â tipuri de tratament al unui anevrism sunt cliparea lui (prin chirurgie deschis─â) sau embolizarea/stentarea anevrismului (procedur─â realizat─â endovascular). Ambele proceduri sunt invazive ┼či presupun un anumit risc ├«n timpul efectu─ârii lor.

ÔÇ×Tratamentul unui anevrism nerupt trebuie g├óndit ├«n func┼úie de locul unde el este localizat ┼či de riscul de ruptur─â al acestuia pe durata vie┼úii pentru acea persoan─â. Nu toate anevrismele nerupte necesit─â tratament! Dac─â persoana a suferit un anevrism de acest tip este foarte important s─â evite situa┼úiile care pot duce la cre┼čterea sau sc─âderea brusc─â a tensiunii arteriale, dar ┼či fumatulÔÇť, adaug─â medicul Sofia Nistor.

┼×tiai c─â...

... sc─âderea nivelului de hormoni estrogeni dup─â perioada de menopauz─â poate cre┼čte riscul de apari┼úie a anevrismului cerebral?

Diagnosticul de anevrism cerebral se poate pune ├«n urma efectu─ârii urm─âtoarelor investiga┼úii medicale: tomografie (de obicei este primul test, cel mai rapid ┼či mai la-ndem├ón─â pentru a determina prezen┼úa s├óngelui intracranian) ┼či punc┼úia lombar─â (dac─â pacientul a suferit o hemoragie ├«n zona dintre creier ┼či ┼úesuturile sub┼úiri care ├«l acoper─â), atunci s├óngele este prezent ├«n lichidul cefalorahidian.

De asemenea, pacientul trebuie supus unui RMN (se efectueaz─â ├«n cazul ├«n care analizele anterioare sunt negative, dar suspiciunea de hemoragie exist─â), dar ┼či unei arteriografii/angiografii cerebrale (este o procedur─â invaziv─â de diagnostic al anevrismelor, prin care se vizualizeaz─â vasele cerebrale).