Ce trebuie să ştii despre angina pectorală

Afecţiune cardiacă, angina pectorală sau cardiopatia ischemică apare când o parte a muşchiului inimii nu primeşte suficient oxigen. La baza apariţiei ei se află un aflux insuficient de sânge în arterele care vascularizează inima, ca urmare a îngustării lor cel mai frecvent din cauza aterosclerozei.

„Multe din durerile toracice nu sunt de cauză ischemică, precum multe din cardiopatiile ischemice nu se manifestă cu durere“, precizează medicul de familie Călin Ciubotaru.

Angina pectorală se manifestă printr-o durere toracică în partea stângă, cu caracter de apăsare sau strângere, gheară, apărută la efort sau emoţii, iradiată în umărul stâng sau în mandibulă, cu durată scurtă, de la secunde până la câteva minute, care cedează la administrarea de nitroglicerină. De ce apare Angina pectorală poate fi declanşată de o serie de factori favorizanţi printre care se numără fumatul, consumul de alcool, dar şi afecţiuni ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau obezitatea.

De asemenea, un nivel crescut al colestrolului „rău“ (hipercolesterolemie) conduce adesea la apariţia unor plăci pe artere care micşorează aportul de sânge la ţesuturi.

Ori de câte ori există o suspiciune, cum ar fi apariţia durerii la nivelul sternului, se impune o vizită la un medic cardiolog. În primă fază, se face un examen fizic pentru depistarea semnelor de boală vasculară.

Este verificată greutatea, se măsoară circumferinţa taliei, se calculează indicele de masă corporală. O a doua etapă necesară pentru diagnosticare este cea a testelor de laborator: analize de sânge (profilul lipidic, inclizând trigliceridele, glicemia, hemoleucogramă completă, creatinina).

Adesea, în evaluarea pacienţilor cu boală cardiacă suspectată, medicii mai recomandă: radiografia toracică, electrocardiograma (EKG) de repaus, EKG de efort (sub monitorizare permanentă şi în prezenţa unui medic), test de efort.

Uneori, se impune la final şi un examen minim invaziv, numit coronografie, pentru verificarea stării vaselor de sânge care alimentează inima. Pentru el e nevoie de o zi de spitalizare şi se face sub anestezie locală.

După efectuarea testelor, în funcţie de gravitatea anginei, medicul recomandă tratament cu nitroglicerină sublingual sau spray, îndeosebi în crize, pe care le stopează în circa 5 minute.

Dacă nu apare vreo ameliorare în timpul crizelor, trebuie cerut ajutor de urgenţă, întrucât angina poate evolua rapid către un infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Pentru prevenirea crizelor, este indicată luarea unui comprimat de aspirină 75 mg pe zi, nu mai mult, şi de medicamente anticoagulante.

Este posibil să fie prescrise şi medicamente pe bază de statine (pentru reducerea colesterolului). Alteori, poate fi nevoie de angioplastie coronariană, o procedură invazivă de lărgire a unei artere coronare blocate, sau de bypass coronarian, o intervenţie chirurgicală de revascularizare pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin al inimii.

Persoanele care au primit diagnosticul de angină pectorală este bine să ştie că, în timpul unei crize, este important să se oprească din activitatea pe care o fac şi să se relaxeze, cu toracele mai sus decât restul corpului.

Ele au nevoie şi de schimbări ale stilului de viaţă, prin stoparea fumatului şi a anticoncepţionalelor, prin evitarea frigului, a meselor copioase şi a exerciţiilor fizice intense.

Ştiai că…

… repausul calmează durerea din criza angioasă şi o face să dispară în circa 5 minute?

Dr. Călin Ciubotaru, medic de familie

Examenul EKG (electrocardiograma) poate evidenţia modificări de ischemie cardiacă prezente sau sechelare (după infarct).

Coronarografia indică prezenţa stenozelor coronariene, numărul, localizarea şi severitatea acestora. În lipsa unui diagnostic corect şi a tratamentului adecvat riscurile sunt majore, incluzând aritmii şi infarcte cauzatoare de deces.