Ce trebuie să eviţi ca să ai o inimă sănătoasă

Odată cu înaintarea în vârstă, creşte riscul apariţiei problemelor cardiovasculare. Predispuşi sunt bărbaţii peste 45 de ani şi femeile peste 55 de ani. Există însă anumiţi factori care contribuie la instalarea acestor afecţiuni de la vârste mai mici.

Fumatul favorizează apariţia hipertensiunii

Atât fumătorii activi, cât şi cei pasivi sunt predispuşi la apariţia afecţiunilor cardiovasculare, deoarece fumatul provoacă hipertensiune arterială. Netratată, aceasta determină o suprasolicitare a inimii, care îşi îngroaşă pereţii ca un proces adaptativ. Ulterior, apar simptomele specifice insuficienţei cardiace, cum ar fi lipsa de aer, oboseala şi umflarea picioarelor. Un alt efect secundar al fumatului, nociv pentru inimă, este favorizarea depunerii de colesterol pe vasele de sânge, chiar şi în condiţiile în care valorile acestuia sunt doar uşor crescute.

Kilogramele în plus, obosesc inima

Mâncatul excesiv, alimentele bogate în grăsimi saturate şi zaharuri sunt principalele cauze ale acumulării de kilograme în plus, ceea ce determină, în timp, instalarea obezităţii. Ţesutul adipos în exces afectează buna funcţionare a inimii şi provoacă hipertensiune. Grăsimea suprasolicită inima, ceea ce duce la îngroşarea pereţilor cordului, la creşterea masei ventriculului stâng şi la eliberarea în sânge de melocule care determină apariţia inflamaţiilor în organism. Pe termen lung, obezitatea accelerează ateroscleroza arterelor coronare şi instalarea insuficienţei cardiace.

Sedentarismul creşte riscul de infarct

Exerciţiile fizice regulate asigură buna funcţionare a inimii, deoarece sângele va circula mai uşor prin vene şi artere. Pe de altă parte, un stil de viaţă sedentar încetineşte circulaţia sângelui, ceea ce duce la atrofierea vaselor de sânge. Astfel, creşte riscul producerii infarctului de miocard. Sedentarismul favorizează acumularea de kilograme.

Colesterolul „rău“ rigidizează arterele

În limite normale, colesterolul este utilizat la formarea membranelor celulelor şi a unor hormoni. Atunci când valorile colesterolului „rău“, LDL, cresc, iar cele ale colesterolului „bun“, HDL, scad, excesul se depune pe artere, grăbind rigidizarea acestora. Pe depunerile de colesterol se pot forma cheaguri de sânge, provocând apariţia infarctului miocardic şi al accidentului vascular cerebral. În acelaşi timp, vasele se pot îngusta atât de mult încât organele respective nu se mai oxigenează suficient şi atunci apar dureri în piept sau la nivelul membrelor, în funcţie de ce organ este afectat.

Info

Situaţiile stresante sunt un alt factor al apariţiei problemelor cardiace, deoarece provoacă instalarea aritmiilor.

Sfaptul specialistului

Dr. Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog, Hyperclinica Medlife Griviţa, Bucureşti

Măsurile care se pot lua pentru prevenţia bolilor cardiovasculare cuprind corecţia tuturor factorilor favorizanţi: renunţarea la fumat, exerciţiul fizic periodic, menţinerea unei greutăţi corporale corespunzătoare, reducerea colesterolului (atunci când este crescut) prin regim, exerciţiu fizic şi, dacă este nevoie, prin medicaţie, tratarea hipertensiunii arteriale şi a celorlalte posibile afecţiuni cardiace diagnosticate. De aceea, este necesară efectuarea unui set de analize uzuale anual, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare şi prezentarea la un consult atunci când apar simptome: dureri în piept, oboseală, palpitaţii, dureri de cap, pentru ca o eventuală afecţiune cardiovasculară să fie depistată şi tratată din timp.