Boala cronic─â de rinichi: 90% dintre pacien┼úi nu ┼čtiu c─â au boala

1 rinichi jpg jpeg

Boala cronic─â de rinichi (BCR) este o afec┼úiune progresiv─â, caracterizat─â prin sc─âderea func┼úiei renale, fiind deseori asociat─â ┼či cu un risc crescut de boal─â cardiovascular─â sau cu accidentul vascular cerebral.

ÔÇŁDin p─âcate, boala cronic─â de rinichi este o patologie particular─â: nu doare! Este o boal─â care se aseam─ân─â cu o ma┼čin─â care vine noaptea cu farurile stinse ┼či nu ┼čtii c─â vine p├ón─â nu te izbe┼čte. Simptomele care deriv─â direct din afectarea renal─â sunt tardive ┼či nespecifice, astfel ├«nc├ót nu rareori diagnostic─âm ├«n stadii avansate ale bolii cronice de rinichi un pacient care habar nu avea c─â are aceast─â patologie. ├Än stadii incipiente, avem doar simptome legate de cauza care a dus la boal─â cronic─â de rinichi ┼či nu consecin┼úele directe ale insuficien┼úei renale ┼či ale leziunii renaleÔÇŁ, a declarat dna Prof. Dr. Ina Maria Kacso, medic primar nefrologie.

Boala Cronic─â de Rinichi (BCR) afecteaz─â la nivel european 1 persoan─â din 10, ├«n timp ce la nivel global cifrele se ridic─â la 840 de milioane de oameni. Chiar dac─â num─ârul de persoane afectate este at├ót de mare, rata de diagnosticare a acestei afec┼úiuni este ├«n continuare foarte mic─â, astfel c─â aproximativ 90% dintre cei care sufer─â de aceast─â boal─â nu ┼čtiu c─â au acest diagnostic.

Medicii din Cluj, prezen┼úi la masa rotund─â ,,Leg─âturi primejdioase ÔÇô Boala Cronic─â de Rinichi nu vine singur─âÔÇŁ, au ar─âtat c─â. de┼či alte boli cronice netransmisibile au ├«nregistrat o sc─âdere ├«n privin┼úa ratei de mortalitate, Boala Cronic─â de Rinichi continu─â s─â r─âm├ón─â neschimbat─â ├«n analiza mortalit─â┼úii standardizate pe grupe de v├órst─â.

 a mai explicat: ÔÇ×Comorbidit─â┼úile cardiovasculare reprezint─â peste 50% din cauzele de deces la ace┼čti pacien┼úi, astfel c─â mult mai mul┼úi pacien┼úi decedeaz─â de complica┼úii - dintre care pe primul loc sunt cele cardiovasculare - ├«nainte s─â ajung─â ├«n dializ─â. Probabilitatea s─â aib─â o patologie cardiovascular─â sever─â este mult mai mare dec├ót s─â ajung─â ├«n dializ─â! Deci este o problem─â major─â ┼či de aceea ace┼čti pacien┼úi trebuie recunoscu┼úi ┼či adresa┼úi cardiologului, introdu┼či ├«n programul de preven┼úie ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â fie trata┼úi a┼ča cum trebuieÔÇŁ.

Progresia bolii cu sau f─âr─â interven┼úie medical─â la timp face diferen┼úa dintre via┼ú─â ┼či moarte

Prof. Dr. Nicolae H├óncu, medic primar diabet, nutri┼úie ┼či boli metabolice, atrage aten┼úia c─â procentul de pacien┼úi nediagnostica┼úi cu BCR este revolt─âtor de mare: ÔÇ×Trebuie s─â aducem la lumin─â Boala Cronic─â de Rinichi ┼či faptul c─â pacien┼úii care ajung ├«n cabinetele medicale reprezint─â numai o mic─â parte, adic─â mai pu┼úin de jum─âtate din ceea ce este ├«n realitate. Avem nediagnosticate aproape 60% din bolile cronice de rinichi, ceea ce este revolt─âtor! Pentru c─â diagnostic├ónd po┼úi s─â tratezi. Trat├ónd pot asigura o reversibilitate ┼či eventual po┼úi ├«nt├órzia evolu┼úia.

├Än ciuda faptului c─â avem demonstra┼úii epidemiologice foarte clare c─â aceast─â boal─â este extrem de frecvent─â, ea nu este cunoscut─â ca atare ├«n practica medical─â: dac─â nu cuno┼čti ┼či dac─â nu recuno┼čti o boal─â, nu o po┼úi trata, dac─â nu o tratezi, ea progreseaz─â ├«n mod silen┼úios ┼či ajunge la un stadiu la care nu mai ai ce s─â ├«i faci, nu mai este loc de reversibilitate.

Progresia f─âr─â interven┼úie duce la o etap─â final─â c├ónd practic nu se mai poate face nimic, este vorba de dializ─â ┼či mai departe evolu┼úia inexorabil─â spre deces. ├Än cazul progresiei cu interven┼úie se dubleaz─â speran┼úa de via┼ú─â de la acel moment. Progresia, ├«n cazul bolii f─âr─â interven┼úie la timp, ├«nseamn─â cre┼čterea frecven┼úei spitaliz─ârii pentru insuficien┼ú─â cardiac─â, pentru c─â este o leg─âtur─â extraordinar─â ├«ntre insuficienta renal─â ┼či insuficien┼úa cardiac─â. E o boal─â perfid─â, cu cauze ascunse, pentru c─â ┼či diabetul zaharat este o cauz─â ascuns─â, atunci avem dou─â boli perfide care dau o magnitudine extraordinar─â a problemeiÔÇŁ.

Cel mai puternic generator de boal─â cronic─â de rinichi este diabetul zaharat

ÔÇ×O problem─â nu vine niciodat─â singur─âÔÇŁ, aminte┼čte Prof. Dr. Gabriela Roman, medic primar diabet, nutri┼úie ┼či boli metabolice, care continu─â: ÔÇŁ┼×i ├«n acest caz se ├«nt├ómpl─â la fel. Boala Cronic─â de Rinichi nu apare din senin, nu este singur─â, exist─â foarte multe situa┼úii ┼či foarte mul┼úi factori de risc care contribuie, pe de o parte la dezvoltarea boli cronice de rinichi ┼či pe de alt─â parte la progresia acesteia spre acele faze finale de insuficien┼ú─â a func┼úiei renale ┼či de dezvoltare ├«n continuare a complica┼úiilor pe care aceasta le poate avea.

Diabetul zaharat este cel mai puternic generator de Boal─â Cronic─â de Rinichi. Pacien┼úii care au diabet au un risc de trei ori mai mare fa┼ú─â de persoanele f─âr─â diabet de a dezvolta o boal─â cronic─â de rinichi ├«n stadii avansate, ├«ncep├ónd din stadiul 3, c├ónd de fapt se pune de obicei diagnosticul de Boal─â Cronic─â de Rinichi. ├Än diabetul zaharat, noi diabetologii ne a┼čteptam ┼či ┼čtiam de aceast─â prevalen┼ú─â crescut─â a Bolii Cronice de Rinichi, o c─âutam ┼či facem screening pentru aceasta.

Este interesant faptul c─â, ├«n timp, prevalen┼úa Bolii Cronice de Rinichi nu s-a modificat. De la an la an eram obi┼čnui┼úi cu alte patologii unde observ─âm fie o cre┼čtere, fie o sc─âdere, ceea ce din punct de vedere al Bolii Cronice de Rinichi nu se ├«nt├ómpl─â. Avem aceea┼či prevalen┼ú─â sau o prevalen┼ú─â similar─â, indiferent de perioada ├«n care am studiat fenomenul. S─â ne g├óndim c─â diabetul zaharat are deja ni┼čte cifre ├«ngrozitoare! Recent s-a publicat noua situa┼úie a prevalen┼úei ┼či a num─ârului de persoane cu diabet ├«n lume, care deja ├«n acest an este de peste 560 de milioane. Iar estim─ârile pentru urm─âtorii 30 de ani sunt cumplite: ne a┼čtept─âm s─â existe peste 780 de milioane de persoane cu diabet. Dac─â ne g├óndim c─â aceste persoane cu diabet au ┼či un risc foarte mare de Boal─â Cronic─â de Rinichi, ne putem da seama de magnitudinea problemei.

Prima complica┼úie ├«n diabetul zaharat de tip 2 este un sindrom cardio-renal. Adic─â este prezen┼úa boli renale ├«nso┼úit─â sau asociat─â imediat cu insuficien┼úa cardiac─â. Boala Cronic─â de Rinichi nu vine singur─â, vine la pachet. Acesta este un triumvirat nefast: cel al prezen┼úei diabetului zaharat, bolii cronice de rinichi ┼či insuficien┼úei cardiace.ÔÇŁ

Insuficien┼úa cardiac─â ├«nso┼úe┼čte de multe ori boala cronic─â de rinichi

Prof. Dr. Dana Pop, medic primar cardiologie ┼či medicin─â intern─â, explic─â faptul c─â exist─â o str├óns─â leg─âtur─â ├«ntre acest ÔÇŁbanalÔÇŁ factor de risc - hipertensiunea arterial─â - ┼či afectarea renal─â: ÔÇ×Hipertensiunea arterial─â determin─â ├«n timp apari┼úia unor boli renale cronice, dar exist─â ┼či boli renale care determin─â hipertensiunea arterial─â ┼či atunci vorbim de hipertensiune arterial─â secundar─â. Ceea ce este trist este faptul c─â ├«n Rom├ónia prevalen┼úa hipertensiunii este ├«n continu─â cre┼čtere, procentul este ├«n jurul valorii de 49%. Iat─â c─â hipertensiunea este a doua cauz─â semnificativ─â de BCR.

├Än foarte multe cazuri, hipertensiunea nu apare singur─â, ci ├«mpreun─â cu al┼úi factori de risc cardiovascular, fiind foarte pu┼úini pacien┼úi doar cu hipertensiune arterial─â. De multe ori, ace┼čtia mai au obezitate, dislipidemie ┼či de foarte multe ori diabet zaharat, astfel ├«nc├ót atunci c├ónd cele dou─â afec┼úiuni co-exist─â, prognosticul acestor pacien┼úi cu boli renale cronice este ┼či mai prost.

O alt─â afec┼úiune foarte important─â, care de fapt reprezint─â complica┼úiile tuturor bolilor cardiace, este reprezentat─â de insuficien┼úa cardiac─â - sc─âderea contractilit─â┼úii miocardice, astfel c─â s├óngele cu oxigen ajunge ├«n cantitate mai sc─âzut─â la organele periferice, deci ┼či la rinichi. Are loc o sc─âdere a fluxului de s├ónge prin rinichi, o sc─âdere a ratei filtr─ârii glomerulare, cu apari┼úia albuminuriei. ├Än context de insuficien┼ú─â cardiac─â, una dintre ultimele complica┼úii ale tuturor bolilor cardiovasculare, iat─â c─â ajungem, din nefericire pentru bolnavi, ┼či la insuficien┼ú─â renal─â cronic─â.

Din p─âcate, probabilitatea de deces sau de dializ─â pe o perioad─â de 5 ani la pacien┼úii cu boli cronice renale este mare: vorbim de o probabilitate de deces de 33% ┼či probabilitatea de dializ─â este de doar 12%.ÔÇŁ

Lupta cu un du┼čman nev─âzut este mare provocare a medicilor de familie

Nu este chiar o misiune imposibil─â, dar este foarte greu s─â te lup┼úi cu un du┼čman nev─âzut, declar─â dr. Emiliana Costiug, medic primar medicin─â de familie: ÔÇ×Aceasta este marea noastr─â provocare. Sigur c─â medicul de familie este managerul de caz al pacientului. Medicul de familie face echip─â cu pacientul ├«n c─âutarea celor mai bune solu┼úii pentru a p─âstra s─ân─âtatea. Pe de alt─â parte, are marea oportunitate de a face echip─â cu medicii speciali┼čti, de a comunica cu ace┼čtia ┼či de a g─âsi cele mai bune solu┼úii pentru pacien┼úi. Dar atunci c├ónd simptomele apar foarte t├órziu, atunci c├ónd nu doare, atunci e foarte greu s─â ├«l convingi s─â aib─â un comportament preventiv. Acesta este marele rol al medicului de familie: s─â consilieze pacientul, s─â negocieze cu acesta ┼či s─â evalueze riscurile.

Există studii care demonstrează că abia în stadiile 4-5 ale bolii cronice de rinichi simptomele sunt evidente, dar atunci avem prea puţine soluţii la îndemână, cu toate că medicina evoluat foarte mult. Aici este rolul nostru, ca împreună cu pacientul să evaluăm aceste riscuri: poate apărea hipertensiunea arterială sau o boală cardiovasculară, dacă pacientul fumează sau are un stil de viaţă nesănătos.

Din totalul pacien┼úilor diagnostica┼úi deja cu boal─â cronic─â de rinichi, doar 59% recunosc boala ca atare. Restul, da, ┼čtiau ca o boal─â de rinichi, li s-a spus, dar nu a considerat-o important─â. De┼či prevalen┼úa bolii cronice de rinichi este destul de mare din primele stadii de boal─â, recunoa┼čterea ┼či acceptarea acesteia se fac foarte t├órziu, atunci c├ónd din p─âcate ┼či resursele terapeutice sunt limitate.ÔÇŁ

Pacient la risc pentru boal─â cronic─â de rinichi ÔÇô o no┼úiune care trebuie s─â capete relevan┼ú─â

Prof. Dr. Ina Maria Kacso atrage aten┼úia asupra unei no┼úiuni care nu este vehiculat─â suficient: ÔÇ×Exist─â no┼úiunea de pacient la risc pentru boal─â cronic─â de rinichi. Sunt cei care nu se ├«ncadreaz─â ├«n criteriile de baz─â, pentru c─â nici m─âcar nu are albuminurie crescut─â, nici nu au creatinin─â anormal─â. Dar, din cauza patologiilor pe care le are, pacientul este la risc s─â fac─â boal─â cronic─â de rinichi.

Dac─â ne uitam la lista acestor pacien┼úi, cei mai expu┼či sunt: pacien┼úi cu diabet, cei cu hipertensiune, cu boli cardiovasculare, cu obezitate, cu antecedente ├«n familie de BCR, pacien┼úi care s-au recuperate dup─â o problem─â renal─â, pacien┼úi cu neoplazii, pacien┼úi cu boli imune.

Pacienţii la risc trebuie să facă două analize simple o dată pe an

To┼úi ace┼čti pacien┼úi trebuie, o dat─â pe an, s─â ├«┼či verifice creatinina ┼či raportul albumin─â ÔÇô creatinin─â urinar─â. Sunt ni┼čte examin─âri absolut banale ┼či sigur c─â aici ne baz─âm pe medicina primar─â ┼či pe medicii de familie. Dar ar trebui crescut nivelul de con┼čtientizare ┼či la nivelul pacien┼úilor. Ace┼čtia trebuie s─â ┼čtie c─â sunt ├«n aceast─â categorie, trebuie s─â aib─â ┼či ei o atitudine proactiv─â, ca s─â ├«┼či urm─âreasc─â starea de s─ân─âtate.

Din c├óte ┼čtiu eu, la ambulatorul de specialitate de la Nefrologie biletele de trimitere ├«n contract cu Casa de Asigur─âri nu cuprind determinarea albuminuriei urinare, deci nu putem s─â facem aceast─â analiz─â, ceea ce este un mare minus. Costurile pe care le salv─âm pentru sistemul de s─ân─âtate de la un pacient pe care ├«l diagnostic─âm la timp ┼či intervenim la timp sunt foarte-foarte mari, fa┼ú─â de ├«ngrijirea cardio-diabetologic─â-nefrologic─â.

Aceast─â cre┼čtere a posibilit─â┼úilor de screening la nivel de medic de familie (┼či nu numai) este unul dintre primele mele g├ónduriÔÇŁ, conchide Prof. Dr. Kacso.