Atenţie! Tensiunea poate creşte brusc în aceste situaţii! Sfatul medicului
Tensiunea arterială poate varia semnificativ în decursul unei zile, însă anumite situații pot determina o creștere bruscă. Episoadele de hipertensiune acută pot avea consecințe severe asupra sănătății cardiovasculare.
"Studiile derulate de Societatea Română de Cardiologie, numite SEPHAR, au arătat că aproximativ 45% din populație, aproximativ 7 milioane de români, suferă de hipertensiune arterială.
Prezența unor valori crescute ale tensiunii arteriale și a unor semne de avertizare ca durerea de cap, oboseala, amețeala, tulburările de vedere, trebuie să te trimită la cabinetul medicului specialist cardiolog sau internist.
Statisticile arată că dintre toți pacienții care au hipertensiune arterială (valoare mai mare de 140/90 mHg), jumătate ajung să fie diagnosticați. Dintre cei diagnosticaţi, jumătate ajung să urmeze un tratament, iar din această jumătate de pacienți tratați doar jumătate ajung să aibă niște valori considerate corecte (valori-țintă) ale tensiunii arteriale, respectiv, sub tratament, valori de sub 140/90 mmHg.
Medicamentul prescris în cazul hipertensiunii ar trebui, de cele mai multe ori, să fie luat toată viața. Hipertensiunea nu este o boală care să vina și să treacă, iar pacienţii, de multe ori, nu înțeleg acest lucru. Își întrerup tratamentul deoarece consideră că boala a dispărut odată ce valorile revin la normal, datorită tratamentului. Dar, acest tratament produce efecte doar atâta timp cât este administrat", explică dr. Anda Pescariu, medic primar cardiologie și medic primar medicina internă, MedLife Medici’s, Timișoara.
Stresul emoțional intens
Una dintre cele mai frecvente cauze ale creșterii bruște a tensiunii arteriale este expunerea la stres acut.
Evenimentele traumatice, conflictele personale sau profesionale și anxietatea pot determina eliberarea de hormoni precum adrenalina, care contractă vasele de sânge și accelerează ritmul cardiac.
Excesul de sare
Aportul crescut de sodiu poate duce la retenție de lichide și constricție vasculară, ceea ce provoacă o creștere rapidă a valorilor tensiunii. Alimentele procesate, conservele sau fast-food-ul sunt adesea bogate în sare, contribuind semnificativ la dezechilibrele tensiunii arteriale.
Efortul fizic intens
Activitatea fizică bruscă sau neadaptată la capacitatea organismului, mai ales în rândul persoanelor sedentare sau cu afecțiuni cardiace, poate determina creșteri tensionale semnificative. Monitorizarea tensiunii înainte și după efort este esențială pentru prevenirea complicațiilor.
Consumul de alcool sau de cafea
Substanțele stimulante, precum cafeina și alcoolul, pot favoriza creșterea tensiunii arteriale prin efecte vasoconstrictoare și stimularea sistemului nervos simpatic. Creșterile pot fi mai marcate la persoanele sensibile sau în combinație cu alți factori de risc.
Anumite tratamente
Medicamentele descongestionante (precum cele pentru răceală), unele analgezice antiinflamatoare (AINS), contraceptivele orale sau corticosteroizii pot influența valorile tensionale. De aceea, monitorizarea este indicată în timpul tratamentului, mai ales la pacienții cu hipertensiune preexistentă.
Apneea de somn
Această afecțiune respiratorie, caracterizată prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului, poate duce la creșteri tensionale nocturne și matinale. Lipsa oxigenării corespunzătoare stimulează sistemul nervos simpatic, favorizând hipertensiunea.
Durerea acută
Durerea intensă, fie că este de natură traumatică sau internă (de exemplu, colici renale, infarct miocardic), activează răspunsul de „luptă sau fugi”, ceea ce determină creșterea ritmului cardiac și a presiunii arteriale.
Oprirea antihipertensivelor
Întreruperea necontrolată a tratamentului prescris pentru hipertensiune poate duce la efecte negative, adică la o creștere tensionalăe semnificativă și periculoasă. Orice modificare a tratamentului trebuie făcută doar sub supraveghere medicală.
Problemele renale acute
Rinichii joacă un rol esențial în reglarea tensiunii arteriale. O afecțiune renală acută, precum obstrucția ureterală sau glomerulonefrita, poate cauza retenție de apă și secreție excesivă de renină, declanșând hipertensiune bruscă.
