Arterita, boala care astupă vasele de sânge

2 jpg jpeg

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, pe vasele de s├ónge se pot depune resturi de colesterol ┼či calciu, care au denumirea de pl─âci de aterom. Ele sunt responsabile de apari┼úia aterosclerozei, care, ├«n timp, favorizeaz─â instalarea arteritei. Mai este cunoscut─â ┼či sub denumirile de arteriopatie obliterant─â sau boal─â arterial─â periferic─â.

Îngreunează circulaţia sângelui

Arterita se instaleaz─â la diverse arterele din organism. Ea afecteaz─â arterele renale, cele care alimenteaz─â rinichii, arterele mezenterice, responsabile cu vascularizarea intestinelor, arterele membrelor superioare, arterele carotide ┼či vertebrale, prin intermediul c─ârora s├óngele ajunge la creier.

Cea mai frecvent─â form─â de arterit─â este la nivelul membrelor inferioare. Din cauza depunerii pl─âcilor de aterom, vasele de s├ónge se ├«ngusteaz─â, volumul de s├ónge care irig─â organele scade ┼či odat─â cu aceasta este redus─â ┼či cantitatea de oxigen care ajunge la ┼úesuturi. Astfel, organele ┼či ┼úesuturile sufer─â din cauza oxigen─ârii insuficiente.

Simptome, în funcţie de localizare

Boala are o evolu┼úie progresiv─â ┼či, la ├«nceput, de┼či pl─âcile de aterom s-au depus deja, bolnavul nu are simptome. Pe m─âsur─â ce boala avanseaz─â, acestea ├«┼či fac sim┼úit─â prezen┼úa, fiind diferite ├«n func┼úie de localizarea bolii. De exemplu, dac─â arterita este localizat─â la arterele renale, buna func┼úionare a rinichilor este afectat─â ┼či se instaleaz─â hipertensiunea arterial─â ┼či insuficien┼úa renal─â.

├Än cazul arterelor mezenterice apare durerea abdominal─â, ├«n special dup─â mese. Durerea de bra┼úe, mai ales dup─â efort fizic, este un simptom al arteritei la membrele superioare. Tulbur─ârile de vedere, ame┼úelile ┼či senza┼úia de amor┼úeal─â sunt un semn al arteritei la nivelul vaselor de s├ónge care hr─ânesc creierul.

Durerile membrelor, cele mai frecvente

De┼či toate arterele din organism pot fi afectate de boala aterosclerotic─â, cele mai frecvente cazuri sunt cele la nivelul membrelor inferioare. Aici apar crampe musculare la nivelul gambei, coapsei sau al feselor. Spasmele sunt at├ót de intense ├«nc├ót oblig─â persoana afectat─â s─â se opreasc─â din mers ┼či s─â se odihneasc─â. Dac─â la ├«nceput simptomele se manifest─â la distan┼úe mari de mers, ulterior suferin┼úa apare la distan┼úe din ce ├«n ce mai mici, chiar ┼či ├«n repaus. Atunci c├ónd boala se afl─â ├«n stadia avansate, apar r─âni la picioare, care se vindec─â foarte greu sau chiar deloc.

Fumatul îi favorizează apariţia

ÔÇ×Factorii de risc pentru afectarea aterosclerotic─â a arterelor periferice sunt, ├«n principal, aceea┼či cu cei pentru afectarea aterosclerotic─â a arterelor coronare (cele care hr─ânesc inima). Afectarea arterelor coronare se mai nume┼čte ┼či boal─â ischemic─â coronarian─â sau cardiopatie ischemic─â. ├Än evolu┼úia ei, boala ischemic─â coronarian─â poate provoca infarctul miocardicÔÇť, explic─â doamna Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog. Fumatul, valorile crescute ale gr─âsimilor din s├ónge, hipertensiunea arterial─â ┼či diabetul zaharat sunt principalii factori de risc ai bolii.

Medicamentele ţin boala sub control

Pentru tratarea arteritei poate fi necesar tratamentul medicamentos sau cel interven┼úional, mai exact implantarea unui stent. Prin medicamente se ┼úin sub control factorii de risc, ├«ns─â este necesar ┼či schimbarea stilului de via┼ú─â: renun┼úarea la fumat, stabilizarea tensiunii arteriale, sc─âderea nivelului de gr─âsimi din s├ónge printr-o diet─â adecvat─â ┼či tratarea diabetului zaharat.

Dac─â sunt afectate ├«n principal arterele membrelor inferioare, este important exerci┼úiul fizic, adic─â mersul pe jos p├ón─â la apari┼úia durerilor, urmat de o pauz─â, iar apoi reluarea mersului. Acest lucru favorizeaz─â apari┼úia de vase de s├ónge colaterale, adic─â vase care ocolesc por┼úiunea afectat─â ┼či care astfel ajut─â la oxigenarea ┼úesuturilor periferice.

Sfatul specialistului

Dr. Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog, Bio Terra Med, Bucure┼čti

Tratamentul medicamentos, pentru care exist─â eviden┼ú─â c─â ├«mbun─ât─â┼úe┼čte prognosticul pacien┼úilor, include antiagregantele plachetare (aspirina, clopidogrelul) ┼či statinele (medicamente care scad colesterolul). Exist─â ┼či tratament medicamentos care ├«mbun─ât─â┼úe┼čte calitatea vie┼úii pacien┼úilor ┼či cre┼čte distan┼úa de mers (distan┼úa pe care o poate parcurge pacientul f─âr─â apari┼úia durerii).

Pentru a pune diagnosticul bolii arteriale este util─â determinarea indicelui glezn─â ÔÇô bra┼ú (raportul ├«ntre tensiunea m─âsurat─â la membrul inferior ┼či cea m─âsurat─â la membrul superior). O alta metod─â de diagnostic, care nu prezint─â riscuri pentru pacient ┼či este u┼čor accesibil─â, este ecografia Doppler arterial.