Alergiile: ce sunt şi de ce apar
Într-o primă etapă, substanţa alergenă, care poate fi, de pildă, polenul sau acarienii, intră în organism. Limfocitele sau globulele albe îi „memorează” identitatea, după care se declanşează producţia de anticorpi specifici (IgE). După un nou contact cu alergenul, anticorpii eliberează producţia excesivă de histamină, care induce un răspuns inflamator cu un alai de simptome, de la congestia mucoaselei nazale la roşeaţă oculară şi strănut.
Principalele tipuri de alergii sunt cele respiratorii (polen, acarieni), alimentare (lapte, ouă, nuci), la medicamente (unele antibiotice, anestezice) la înţepături de insecte (albine, viespi, păienjeni) şi cele de contact (latex, nichel).
În funcţie de tipul alergiei, simptomele apar la nivelul căilor respiratorii (strănut, tuse), al pielii (eczeme) sau pot fi de ordin digestiv (vărsături, crampe).
Lăsaţi copiii să se murdărească!
Alergiile apar mai ales la persoanele care au predispoziţie genetică moştenită de la părinţi. Creşterea numărului de cazuri în ultimele decenii are legătură cu stilul modern de viaţă, cu consumul alimentelor procesate şi pline de chimicale, cu munca în spaţii închise, cu lipsa alăptării şi cu administrarea inadecvată a antibioticelor. Totodată, şi preocuparea pentru igiena excesivă este o cauză implicată în apariţia alergiilor.
S-a observat că, de pildă, copiii care sunt protejaţi excesiv de microbi sunt mai bolnăvicioşi, întrucât imunitatea lor nu este suficient antrenată cu aceştia. În cazul micuţilor supraprotejaţi, imunoglobulinele E, anticorpi care au rolul de a distruge paraziţii, se văd nevoite, în absenţa contactului cu microbii, să se reprofileze, atacând substanţe inofensive precum polenul, laptele sau penicilina şi astfel apar alergiile.
Cum le depistezi
Dacă te confrunţi cu simptomele specifice alergiei, este bine să îţi faci programare la medicul alergolog. Alergiile sunt puse în evidenţă prin teste cutanate şi analize de sânge (IgE specifice). În cadrul testelor cutanate, se urmăreşte dacă pielea reacţionează la vreun alergen.
Testul pick implică aplicarea pe pielea înţepată a unor soluţii cu alergeni. Cel intradermic constă în injectarea unei cantităţi mici de substanţă conţinând alergeni. Testul de tip patch foloseşte plasturi cu alergeni, care se menţin cutanat câteva ore, pentru a se observa eventualele reacţii.
Şocul anafilactic, cea mai gravă complicaţie
Anafilaxia sau şocul anafilactic este o reacţie severă a organismului care survine la câteva minute după venirea în contact cu o substanţă alergenă. În cazul în care nu se intervine la timp, poate surveni decesul. Şocul anafilactic se manifestă prin simptome precum: pierderea cunoştinţei, scăderea tensiunii arteriale, roşeaţă pe piele, leşin, puls rapid, stări de vomă.
Anafilaxia se tratează cu adrenalină. Persoanele care ştiu că au mai avut reacţii alergice trebuie să aibă asupra lor preparate autoinjectabile cu adrenalină, care se injectează la nevoie.