Exsudatul nazal şi faringian la copii: detalii utile despre investigaţii
Infecţiile bacteriene, fungice sau virale atât la copii, cât şi la adulţi, pot fi depistate cu ajutorul exsudatului nazal şi faringian.
Copilul are nevoie de un examen obligatoriu al secreţiilor nazale şi de la nivelul faringelui (exsudat nazal sau faringian) înainte de începerea grădiniţei sau a şcolii sau dacă are simptome clinice de răceală şi dureri în gât a căror cauză nu se cunoaşte precis. De asemenea, exsudatul nazal se recomandă şi atunci când copilul suferă de o infecţie care nu răspunde la un tratament administrat corect şi are secreţii nazale purulente.
Secreţiile se recoltează dimineaţa
Pentru exsudatul nazal, copilul este aşezat pe un scaun, cu ceafa sprijinită de spătar. Medicul introduce un tampon steril într-o nară pentru a colecta secreţia, iar după câteva secunde îl răsuceşte uşor şi îl extrage. Recoltarea se face apoi şi pentru cealaltă nară. Exsudatul nazal se efectuează dimineaţa, fără ca nasul să fie suflat înainte.
În cazul exsudatului faringian, copilul trebuie să lase capul pe spate şi să scoată limba cât poate de mult. Medicul va apăsa limba cu o spatulă şi va examina cavitatea bucală şi gâtul, apoi va lua cu un tampon o mostră de secreţii din partea posterioară a faringelui şi din orice alte zone care au semne de inflamaţie. Exsudatul faringian se face tot dimineaţa, pe stomacul gol. Copilul nu trebuie să se fi spălat pe dinţi şi nici să fi folosit apă de gură.
„Exsudatul faringian şi cel nazal sunt două procedee paraclinice prin care se recoltează secreţii de la nivelul faringelui (perete posterior, amigdale palatine, baza de limba) şi de la nivelul foselor nazale (planşeu nazal, meat mediu si cavum). Sunt explorări uzuale care se pot efectua în orice laborator de microbiologie, iar recoltarea se poate realiza fie de către medicul ORL, fie de către un asistent medical, cu ajutorul unui porttampon steril, introdus apoi într-un mediu de cultură care stimulează creşterea. Pentru a recolta din zona unde avem o cantitate mai mare de secreţie sau unde avem o mucoasă mai inflamată, se pot folosi diverse instrumente medicale ca abeslangul sau speculul nazal“, spune dr. Ştefan Adrian, medic specialist ORL.
Rezultatul exudatului vine după 3 zile de la recoltare împreună cu antibiograma sau, după caz, antifungigrama. Acestea indică ce antibiotice, respectiv ce antifungice sunt recomandate pentru a combate microorganismul (stafilococ, Candida, Enterovirus etc.) descoperit în urma analizei.
Ştiai că dacă cel mic a urmat tratament cu antibiotice, exsudatul faringian se face la 5 zile după ultima doză?
Bine de ştiut: Pentru a preveni înmulţirea germenilor, părinţii trebuie să cureţe frecvent nasul copilului cu spray cu apă de mare şi să-l înveţe să şi-l sufle corect, întâi pe o nară şi apoi pe cealaltă.
Sfatul specialistului
Dr. Ştefan Adrian, medic specialist ORL şi ORL pediatric, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
Exsudatul faringian şi cel nazal sunt indicate în infecţiile acute sau cronice de căi respiratorii superioare (rinosinuzite, rinite, faringite, amigdalite, laringite), la pacienţii suspecţi de portaj (purtători sănătoşi ai microorganismului, dar care pot transmite boala), la intrarea copilului în colectivitate - creşă, grădiniţă, şcoală -, la personalul medical de pe secţiile chirurgicale, ATI, maternitate. Prin cele două explorări încercăm să determinăm prezenţa unei infecţii bacteriene, de exemplu Streptococ B hemolitic de grup A, Stafilococ auriu, Neisseria, Bordetella), a unei infecţii fungice (Candida, Aspergilius) sau virale (Enterovirus, Epstein-Barr) la nivelul orofaringelui, nazofarinelui, foselor nazale sau la nivelul sinusurilor paranazale. Pentru un rezultat concludent, recoltarea se face dimineaţa fără ca pacientul să mănânce, să se spele pe dinţi sau să fumeze. Nu este recomandat să se recolteze exsudatul dacă pacientul a terminat recent sau urmează un tratament cu antibiotic sau cu antiseptice orofaringiene.
