Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, membru corespondent al Academiei Române, Preşedinte de Onoare ad vitam al Societăţii de Neurologie din România, ne spune cum să avem grijă de sănătatea creierului şi cum putem preveni bolile cardiovasculare, la care suntem „fruntaşi“ în statistici.

Click!Sănătate: Suntem printre fruntaşi  în Europa atunci când vorbim de numărul mare de accidente vasculare cerebrale...

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: Da, aşa este, iar dacă ne referim la numărul de decese cauzate de accidente vasculare cerebrale, ne aflăm pe locul 3 în lume, când pe primul loc sunt fostele ţări sovietice, iar pe locul al doilea,  Bulgaria. Şi locurile următoarea sunt ocupate de ţările din sud-estul Europei. Deci, aş putea spune că este o problemă zonală.

Click!Sănătate Cum aşa?

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: Numărul în aceste ţări, deci şi în România, este de 3-4 ori mai mare decât în ţările din vestul Europei şi de 6-7 ori mai mare decât în SUA, în condiţiile în care şi în aceste ţări, în urmă cu 20 de ani, mortalitatea era cam ca în România. Deci, este vorba despre evoluţia sistemului medical în aceste ţări, care au dat atenţie de mai multă vreme bolilor cardiovasculare şi pentru care  s-au investit mai mulţi bani, s-au făcut programe, iar serviciile s-au specializat în acest domeniu. Esenţiale sunt acele unităţi de urgenţă pentru accidente vasculare („stroke units“ în engleză). Asta înseamnă că populaţia a fost educată cât mai bine ca să recunoască semnele bolii, iar serviciile s-au specializat, astfel încât pacienţii să fie trataţi de la primele semne.

Click!Sănătate Şi noi unde ne situăm?

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: Ne situăm foarte rău. Abia în ultimii 2-3 ani, autorităţile noastre din sistemul medical s-au sesizat şi am reuşit să facem, chiar prin lege, aceste unităţi de urgenţe neuro-vasculare. Dar mult mai greu este cu implementarea, pentru că în ţară este greu de convins colegii noştri ca să facă aceste unităţi. Suntem cam cu 15-20 de ani în urmă faţă de ţările din vestul Europei sau SUA.

Click!Sănătate Cum putem preveni astfel de afecţiuni?

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: În primul rând, e vorba de educaţia populaţiei pentru o viaţă sănătoasă, în adevăratul sens medical. Oamenii trebuie să înţeleagă că trebuie să renunţe la fumat, să aibă o alimentaţie raţională, echilibrată, dublată de un regim corect al meselor, cu mai puţină sare, dulciuri, grăsimi animale, dar şi o activitate fizică, pentru că populaţia României este extrem de sedentară. Nu trebuie neglijate perioadele de odihnă sau de relaxare. Să ştiţi că marii candidaţi pentru boli neuro-vasculare sunt intelectualii, nu neapărat trecuţi de prima tinereţe, ci chiar şi tineri. Sunt acei oameni care scriu şi citesc noapte de noapte şi dorm doar câteva ore, îşi neglijează concediile. Principala consecinţă a acestor dereglaje este accidentul cerebral vascular, dar şi hipertensiunea arterială sau ateroscleroza.

Click!Sănătate După accidentul vascular cerebral, ce alte boli de natură neurologică sunt în  număr mare printre români?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruBolile degenerative, iar dintre acestea mă refer la boala Alzheimer şi Parkinson. În cazul acestora, în comparaţie cu atacul vascular cerebral, este vorba de predispoziţiile genetice. Dar pot să spun că în general, pacienţii care au Alzheimer au o combinaţie între predispoziţia genetică şi componenta cardio-vasculară. Pentru prevenţia bolii Alzheimer nu avem un tratament propriu-zis, dar dacă facem prevenţia bolilor vasculare, am putea  preveni ambele componente: cea degenerativă şi cea vasculară şi atunci şansele de a dezvolta această boală scad. Nu este însă şi  cazul bolii Parkinson.

Click!Sănătate Există „reţete“ de antrenare a creierului?

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru:...cu cât citeşti mai mult, cu cât îţi păstrezi mintea în activităţi intelectuale, cu atât se oferă protecţie împotriva deteriorării cognitive, adică a creierului. Dar, în aceeaşi măsură, şi activitatea fizică este un factor de protecţie şi în sănătatea creierului.

Click!Sănătate Cum se recuperează cel care a suferit un atac cerebral vascular?

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: Tratamentul de neurorecuperare este unul individualizat şi trebuie adaptat fiecărui pacient cu problemele lui medicale. Din cauza asta, procesul de neurorecuperare trebuie făcut de o echipă medicală condusă de neurolog, care cunoaşte pacientul. Pentru că bolnavul poate avea probleme urinare, de vorbire, de deglutiţie şi atunci este nevoie de un specialist în fiecare din aceste probleme. Dar coordonatorul este neurologul. Noi avem mari probleme în România, pentru că recuperarea a rămas în domeniul a ceea ce se numeşte balneologie, iar recuperarea nu este numai motorie, este mai mult de atât: ergoterapie (terapie prin muncă – n.r.), kinetoterapie, psihologie. Suntem foarte mult în urmă în ceea ce priveşte neurorecuperarea. E o bilă neagră a sistemului medical din România.

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru: Tratamentul de recuperare este pe termen lung?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruDepinde. Să luăm cazul celor care au suferit un accident vascular sau un traumatism cranio-cerebral. Adică e vorba de un accident acut. Acum se vede cât de importante sunt aceste centre de urgenţă despre care vorbeam şi apoi e vorba de recuperare cronică. Care poate fi şi în ambulator. Neurorecuperarea nu are o limită de timp.

Click!Sănătate Cum credeţi că am am putea să facem, mă refer aici atât la medici cât şi la noi, jurnaliştii, să convingem populaţia să nu se mai documenteze de pe internet atunci când vine vorba de boli?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruAsta din păcate este peste tot în lume, nu numai în România. Internetul este un cuţit cu două tăişuri, o zonă cu acces liber unde sunt postate tot felul de informaţii. Forumurile sunt cele mai periculoase, pentru că există tendinţa oamenilor să absolutizeze. Problema de fond este alta: în ultimii 40-50 de ani, în România în mod sistematic, din mai multe motive, sau din inconştienţă, s-a sădit şi s-a dezvoltat o neîncredere în medici şi în lumea medicală. Şi adesea ne întâlnim cu pacienţi care au încredere mai mare în ceea ce –i spune un alt pacient, decât în ceea ce-i spune medicul. E vorba de educaţia populaţiei şi de cum e percepută lumea medicală.

Click!Sănătate Există boli neurologice greu de depistat?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruDa, există astfel de boli, pentru că de multe ori simptomele pot fi înşelătoare. Şi aici uşurinţa de a depista depinde de competenţa şi onestitatea medicilor. Ce vreau să spun? Atunci când un medic nu reuşeşete să pună un diagnostic, pentru că nimeni nu s-a născut ca să le ştie pe toate, să recunoască şi să trimită bolnavul la altcineva care are mai multă experienţă. Nu să ţii pe loc pacientul, să-l abandonezi sau să-i pui un diagnostic greşit. Ne educăm rezidenţii şi medicii mai tineri cât mai bine, din punctul ăsta de vedere. În neurologie, totul depinde de abilitatea şi cunoştinţele aplicate în cazul unui examen clinic. Apoi, să nu ignorăm necesitatea de a ne pune la curent cu toate informaţiile care apar în domeniu.

Click!Sănătate Care este cea mai înşelătoare boală neurologică? Cea mai şmecheră, să zicem aşa...

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruMarele mim al bolilor neurologice este considerată scleroza multiplă. Este o boală care afectează în proporţie mai mare populaţia tânără şi care nu are un semn sau un simptom care să te facă să pui acest diagnostic. Se manifestă foarte diferit, iar noi trebuie să urmăm anumite căi în demersul nostru de a pune diagnostic. Dar aici intrevine, după cum am spus, competenţa medicului. Trebuie făcută anamneza, iar secretul bolii poate consta în istoricul pacientului.

Click!Sănătate Se poate trata?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruŞi în cazul ei, ca şi în toate bolile neurodegenerative, nu există tratament care să vindece. Dar, există o serie de tratamente care intervin pe mecanismele bolii, adică putem contracara progresia şi evoluţia bolii.

Click!Sănătate Câţi bolnavi cu scleroză multiplă sunt în România?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruÎn programul naţional, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt înregistraţi 2700 de pacienţi, dar mai sunt alţi 500-600 în aşteptare. Dar sperăm ca an de an numărul celor incluşi în program să crească. Fondurile sunt limitate acum, dar sperăm ca situaţia să se îmbunătăţească.

Click!Sănătate Ce e mai periculos pentru creier: vârsta sau boala?

Prof. Dr. Ovidiu BăjenaruEvident că boala, pentru că bătrâneţea este un dar care, dacă-l trăim cu înţelepciune, nu ar trebui să fie o problemă prea mare.

 

CV Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru

  • Doctor medic la facultatea de Medicină şi farmacie „Carol  Davila“;
  • Doctor în ştiinţe medicale Institutul Karolinska, Stockholm, Suedia;
  • A publicat peste 250 de lucrări ştiinţifice în ţară şi străinătate;
  • Este reprezentant al României în Consiliul Federaţiei Europene a Societăţilor de Neurologie şi al Federaţiei Mondiale de Neurologie.