Primele măsuri în caz de toxiinfecţie alimentară

1 toxiinfectie alimentara jpg jpeg

Toxiinfecţia alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente şi apă contaminate cu anumite bacterii sau paraziţi. Iată ce este bine să faci dacă ai simptome de toxiinfecţie alimentară!

De regulă, simptomele de toxiinfecţie alimentară pot începe în câteva ore de la consumul alimentelor contaminate şi, cel mai adesea, se manifestă prin: greaţuri, dureri şi crampe abdominale, dureri de cap, vărsături, diaree, deshidratare sau febră. În stare gravă, unii oameni pot ajunge la spital, însă, în cazul formelor uşoare, alături de un regim special şi de terapiile cu ajutorul plantelor, cei afectaţi se pot reface fără tratament medicamentos.

Cărbunele vegetal reduce simptomele specifice

Cunoscut şi sub numele de carbo activatus, cărbunele vegetal sau medicinal se obţine prin arderea la temperaturi înalte a lemnului sau a cojilor (tei, nuc, cireş, plop), în medii lipsite de oxigen. Se găseşte sub formă de comprimate, capsule sau pulbere. Cărbunele vegetal reţine bacteriile din tubul digestiv şi astfel simptomele scad în intensitate. Se iau 1 - 3 g de cărbune medicinal, la fiecare 2 ore şi se consultă medicul specialist. Remediul nu se administrează mai mult de 3 zile. Cărbunele este o măsură de prim ajutor şi în cazul otrăvirilor cu medicamente, ciuperci otrăvitoare sau substanţe toxice.  

Menta, utilă în cazul durerilor de stomac

Pentru că are proprietăţi analgezice şi antiseptice, menta ajută la menţinerea sistemului digestiv sănătos şi la eliminarea microbilor sau paraziţilor din organism. O poţi consuma sub formă de ceai, 1 cană de 2 ori/zi, în combinaţie cu muşeţel sau cu coada-şoricelului.

INFO

Dacă te confrunţi cu toxiinfecţie, consumă orez, supă de legume, cartofi fierţi, pâine prăjită şi iaurt.

Cum te ajută lămâia

Datorită proprietăţilor antiseptice şi antibacteriene, sucul de lămâie este recomandat în caz de infecţie alimentară. Sucul de lămâie pur, nediluat, creşte aciditatea stomacului, distrugând microorganismele şi toxinele care se află în tractul gastro-intestinal. Adaugă-l în ceai sau pur şi simplu înghite 1 lingură de suc de lămâie, o dată la 4-5 ore, pentru a-ţi curăţa şi calma stomacul.

Cum acţionează busuiocul

În caz de vărsături, sucul de busuioc în combinaţie cu 1 linguriţă de miere acţionează ca un agent antifungic şi antibacterian, care oferă o uşurare rapidă. O altă alternativă este amestecarea frunzelor de busuioc tăiate sau mărunţite cu un praf de sare de mare şi un vârf de piper negru şi cu 3 linguri de iaurt. Acest preparat se consumă de 3 ori pe zi, până când se opresc simptomele toxiinfecţiei.

Coriandrul înlătură senzaţia de greaţă

Plantă aromatică, populară în bucătăria mediteraneană, coriandrul are şi proprietăţi antibacteriene. Uleiul esenţial de coriandru combate infecţiile fungice, elimină toxinele, curăţă sângele, înlătură senzaţia de greaţă şi stimulează tranzitul intestinal. El poate fi folosit direct în preparate sau poate fi aplicat prin frecţionări pe abdomen, în caz de tulburări digestive. Nu este indicat consumul de coriandru în cazul femeilor însărcinate.

Recomandări de care să ţii cont

1.  Aproape orice produs alimentar poate deveni contaminat şi poate provoca intoxicaţii alimentare, dar anumite alimente au un risc mai mare. Printre ele: laptele nepasteurizat şi alte produse lactate, carnea puţin gătită, crustaceele crude şi salatele aperitiv.

2. De obicei, nu îţi dai seama dacă un aliment este contaminat, după culoare sau după miros. Multe alimente toxice pot arăta şi mirosi normal.

3. Păstrează alimentele crude, precum peştele sau crustaceele separat, de cele gătite. Acest lucru previne contaminarea încrucişată.

        4. Congelează alimentele perisabile în termen de maximum 2 ore de la achiziţionarea acestora. Dacă temperatura camerei depăşeşte 32 de grade Celsius, pune alimentele la frigider imediat cum ai intrat în încăpere.

Citeşte şi: Unele alimente nu trebuie reîncălzite. Care sunt acestea?