Zâmbeşti mereu şi cu toţi dinţii? Probabil că eşti o persoană optimistă, plină de viaţă şi care îi molipseşte pe cei din jur cu această stare de bine şi, de ce nu, de sănătate! Pentru că da, frumuseţea şi sănătatea merg mână în mână, fapt pentru care un zâmbet sănătos implică dinţi sănătoşi, dar şi gingii sănătoase.

În popor se spune că gura este oglinda sănătăţii noastre. În acest caz, gingiile joacă un rol foarte important. „Dacă gingiile au culoarea roz şi sunt ferme, atunci înseamnă că acestea sunt sănătoase şi îşi îndeplinesc funcţia de susţinere eficientă a dinţilor. Dacă, în schimb, culoarea roz se transformă uşor în roşie, există posibilitatea unei afecţiuni la nivelul gingiilor.”, aflăm de la dr. Lorelei Nassar.

 

Gingivita (inflamaţia gingiilor), una dintre cele mai răspândite boli

 

Studiile din domeniul stomatologiei arată ca 8 din 10 persoane cu vârsta de peste 35 ani prezintă o formă de afecţiune a gingiilor. De altfel, gingivita ocupă locul 6 printre cele mai răspândite boli, şi poate duce la pierderea dinţilor şi afectarea întregului organism. Nu putem vorbi despre dureri sau vreun disconfort intern, însă cel mai întâlnit simptom este sângerarea gingiilor. Acesta este primul semnal de alarmă!

 

Care sunt principalele cauze ale gingivitei?

 

Una din principalele cauze este igiena orală precară. Aceasta favorizează acumularea de placă dentară în exces şi duce la inflamarea gingiilor. Astfel că, una din cele mai importante cauze ale apariţiei gingivitei este considerată prezenţa bacteriilor şi este şi primul stadiu al afecţiunii parodontale.

 

Bacteriile din gură şi problemele cardiace - Mai multe studii au demonstrat că persoanele care au probleme gingivale, cauzate de creşterea numărului de bacterii din gură, prezintă un risc sporit de a avea probleme de inimă, comparativ cu persoanele care au gingiile sănătoase. Motivul? Bacteriile care ajung atât în stomac prin ingerare, cât şi prin absorbţie la nivel celular.

 

Tartrul - O altă cauză a gingivitei este prezenţa tartrului subgingival sau „piatra dentară", cum o mai numesc specialiştii.

 

Placa dentară - compusă din bacterii ce se depun pe suprafaţa dinţilor, atunci când resturile alimentare şi zahărul intră în contact cu bacteriile care se găsesc în mod normal în cavitatea orală. Dacă placa dentară nu este îndepărtată la timp, aceasta începe să se întărească.

 

Cu cât tartrul rămâne mai mult timp pe suprafaţa dentară, cu atât va irita mai mult gingiile, care se vor inflama. În timp, gingiile se înroşesc şi pot să sângereze. Dacă nu este tratată la timp, gingivita poate duce la apariţia cariilor, a bolii parodontale şi chiar la pierderea dinţilor. De aceea, este foarte importantă vizita la medicul stomatolog, cel puţin o dată la 6 luni pentru un control, şi pentru o igienizare profesională a dinţilor.”, adaugă specialistul.

 

De asemenea, există şi alte cauze ale gingivitei cum ar fi: obturaţiile nefizionomice, periajul agresiv, lucrări protetice neadaptate, un sistem imunitar slăbit, schimbări hormonale, trauma ocluzală sau gingivita apărută din cauza unui tratament medicamentos.

 

Ce factori pot contribui la apariţia gingivitei?

 

„Gingivita poate să apară la orice persoană, aceasta nu ţine cont de vârstă. Este important ca fiecare pacient să respecte regulile de igienă dentară. Cu toate acestea, există anumiţi factori de risc implicaţi în apariţia acestei afecţiuni, precum: fumatul; vârsta înaintată; lipsa vitaminei C din corp; sindromul de gură uscată; schimbări hormonale, precum cele din perioada sarcinii sau a menstruaţiei. Putem adăuga aici şi factori ereditari sau anumite tratamente medicamentoase, etc.”, punctează dr. Nassar.

 

Studii de specialitate din domeniul stomatologiei arată că inflamarea cronică a gingiei a fost asociată şi cu boli respiratorii, diabet, artrită reumatoidă sau boala arterială coronariană. De asemenea, în timpul sarcinii poate apărea aşa numita gingivita de sarcină, din cauza schimbărilor hormonale care modifică modalitatea de reacţie a organismului la agresiunea plăcii bacteriene. Astfel, apare inflamarea şi sângerarea gingiilor.

 

Cum recunoşti gingivita? Ce simptome apar? Identificarea gingivitei se face încă de la primele semne de debut. Aşa cum am menţionat mai sus, sângerarea gingivală, este primul semn de alarmă. Atenţie, aceasta nu apare însă şi la fumători!

 

Alte semne care ar putea indica prezenţa gingivitei sunt: sângerare în timpul periajului, respiraţie urât mirositoare, retracţie gingivală şi gingii sensibile.

 

Cum este diagnosticată gingivita?

 

Dacă ai identificat simptomele, trebuie să te prezinţi de urgenţă la un  medic stomatolog. Cu cât tratezi mai repede gingivita, cu atât există mai puţine şanse ca aceasta să evolueze şi să apară alte complicaţii. Medicul va putea stabili un diagnostic corect pe baza următorilor paşi: istoric medical; examinarea dinţilor, a gingiilor şi a limbii, pentru a vedea dacă există placă dentară, inflamaţii sau retracţie gingivală; radiografie panoramică pentru a verifica starea rădăcinilor dentare.

 

Tratamentul gingivitei trebuie efectuat încă din stadiile incipiente ale afecţiunii, pentru a preveni apariţia complicaţiilor. Tratamentul profesional al gingivitei se realizează de obicei urmărind anumite proceduri:

 

  • Profilaxia dentară sau curăţarea profesională a dinţilor – precum îndepărtarea plăcii dentare, a tartrului şi a bacteriilor din cavitatea bucală;

 

  • Restaurarea dentară – în cazul în care există lucrări protetice neadaptate sau chiar plombe/carii ce îngreunează curăţarea corectă a dinţilor sau care produc iritaţii ale gingiei. În acest caz, medicul stomatolog va reface dinţii afectaţi.

 

Cum previi, ca să nu tratezi?

 

Apariţia gingivitei poate fi prevenită respectând câteva reguli esenţiale:

 

O igienă orală corectă – spală-te pe dinţi cel puţin de două ori pe zi, o dată dimineaţa şi o dată seara, şi să foloseşte aţa dentară cel puţin o dată pe zi. De preferat, înainte de periaj, pentru a îndepărta mai bine resturile alimentare care pot favoriza acumularea de bacterii.

 

Vizita periodică la stomatolog – este important să faci un control stomatologic la fiecare şase luni sau un an. Dacă există factori de risc care cresc şansele de apariţie a parodontozei, igienizarea profesională a dinţilor este cu atât mai importantă. În plus, radiografia dentară poate identifica din timp orice posibilă afecţiune dentară.

 

Hrană echilibrată – alimentaţia influenţează sănătatea orală. Un exemplu este în cazul persoanelor suferă de diabet şi trebuie să ţină sub control nivelul de zahăr din sânge, deoarece acesta influenţează sănătatea gingiilor. Se recomandă verdeţuri, citrice, ceai verde, mere, ţelină şi produse lactate.

 

Bine de ştiut: Gingiile sănătoase previn mobilitatea dinţilor sau a pierderii lor, apariţia unor boli ale sistemului imunitar, apariţia unor probleme estetice dentare şi a unor probleme de vorbire, previn apariţia respiraţiei urât mirositoare sau a unor probleme de masticaţie.