Ca şi în sarcină, în perioada alăptării, este foarte important să se acorde o atenţie deosebită alimentaţiei. Calitatea laptelui cu care se hrăneşte bebeluşul depinde în mare măsură de alimentele pe care le consumă mama.

După naştere, mama trebuie să îşi refacă rezervele de vitamine, de minerale şi de proteine necesare atât ei, cât şi producerii unui lapte bogat în nutrimenţi. Este esenţial ca femeia să acorde importanţă nu atât cantităţii, cât mai ales calităţii hranei. În această perioadă, este indicat şi un aport caloric mai ridicat, pentru producerea laptelui. Astfel, necesarul zilnic de calorii al femeii care alăptează este de 2.300 – 2.500 de kilocalorii.

Carnea, sursă de fier

Din alimentaţia femeii care alăptează nu trebuie să lipsească proteinele animale (provenite din carne precum cea de pui sau de vită, din ouă şi din peşte), deoarece acestea sunt o sursă importantă de fier, nutrient indispensabil pentru mamă şi pentru copil (fierul este necesar pentru formarea globulelor roşii). Este indicat un consum zilnic de 200 de grame de carne, iar ouăle, de preferat fierte, pot fi consumate în fiecare zi. Atenţie, însă, carnea nu trebuie prăjită, ci fiartă sau preparată pe grătar. Sunt de evitat mezelurile, conservele şi afumăturile, deoarece aditivii din aceste produse pot trece în laptele matern.

Lactatele asigură necesarul de calciu

Calciul este un mineral important pentru mamă şi implicit pentru făt, de aceea din dieta proaspetei mămici nu trebuie să lipsească laptele (200 ml zilnic), brânza de vaci (200 grame zilnic) şi iaurtul (100 grame pe zi). Medicii recomandă iaurturile naturale, şi nu pe cele cu fructe sau cu arome, deoarece acestea din urmă conţin aditivi şi coloranţi.

Fructe şi legume, pentru aport de vitamine

Fructele, legumele şi verdeţurile sunt esenţiale pentru necesarul de vitamine şi de minerale. Nu trebuie însă consumate mai mult de trei fructe pe zi, deoarece excesul de crudităţi poate cauza copilului tulburări intestinale. Fasolea, mazărea şi varza pot produce colici abdominale bebeluşului, de aceea nu sunt indicate în perioada alăptării. Sunt de evitat şi usturoiul, prazul, pătrunjelul, ardeiul iute, conopida, ceapa şi condimentele, pentru că pot modifica gustul laptelui, existând posibilitatea ca micuţul să îl refuze. Fructele şi legumele trebuie spălate foarte bine, pentru a se elimina riscul transmiterii unor paraziţi sau germeni. Pentru că furnizează fibre, glucide, minerale, proteine vegetale şi vitamine, cerealele nu ar trebui să lipsească din alimentaţia femeii care alăptează, ele putând fi consumate la micul dejun.

Citeşte şi Medicamente interzise în timpul alăptării

Hidratarea, bună pentru lactaţie

Pentru că sunt implicate în producerea lactaţiei, mama trebuie să consume cel puţin doi litri şi jumătate de lichide pe zi: apă plată, sucuri naturale, supe şi ciorbe. Trebuie evitat consumul de băuturi carbogazoase, de alcool (poate fi transmis prin lapte) şi excesul de cafea (produce agitaţie bebeluşului). De asemenea, se pot consuma ceaiuri care stimulează lactaţia, precum cele de flori de soc şi de fenicul. Există mitul potrivit căruia un pahar de bere favorizează producerea laptelui matern. Părerile medicilor sunt împărţite în acest sens: cei mai mulţi interzic consumul oricărei băuturi care conţine alcool, deci şi al berii, alţii recomandă berea fără alcool, iar alţii sunt de părere că un pahar de bere ocazional stimulează lactaţia.

Este nevoie de suplimente?

În perioada alăptării, ca şi în sarcină, cresc nevoile nutriţionale, iar o dietă variată poate asigura necesarul de vitamine şi de minerale. Unii medici recomandă însă femeilor care alăptează să ia suplimente de vitamine, mai ales dacă acestea nu se hrănesc corespunzător sau dacă au lipsă de fier sau de vitamine.

Bine de ştiut!

Ciocolata şi băuturile de tip cola consumate de mamă le pot da copiilor alăptaţi stări de agitaţie.