Cu ce probleme se confruntă femeile la menopauză

Prima clincă de menopauză din România marchează doi ani de la lansare. Cu acestă ocazie a realizat o analiză a celor mai frecvete probleme cu care se confruntă pacientele. O treime dintre pacientele care vin la ginecolog prezintă patologii asociate.

Pandemia a făcut ca multe femei să neglijeze starea de sănătate şi să amâne vizitele de rutină la medic, mai ales în timpul valurilor pandemice. Amânarea repetată poate avea însă efecte negative asupra sănătăţii.   După 55 de ani, când are loc stabilizarea menopauzei, femeile nu mai au nevoie de ajutor în strictă relaţie cu menopauza, întrucât se stabilizează hormonal. Dar riscul de cancer si alte patologii grave creşte odată cu înaintarea în vârstă, în contextul deprivării hormonale specifice acestei perioade, ceea ce face controalele de rutină absolut necesare pentru depistarea precoce a acestora.   Conform specialiştilor Mediplus, o treime dintre pacientele care au venit de la debutul pandemiei au patologii asociate.   “Adresabilitatea către prima Clinică de Menopauză din România a crescut, însă în egală măsură şi procentul pacientelor care au o patologie medie spre gravă. Tumorile benigne de uter şi ovar, tumorile maligne de endometru şi sân sunt printre cele mai frecvente afecţini. Peste 50% dintre pacientele pe care le operez şi care au nevoie de intervenţie chirurgicală vin din clinica de menopauză. Peste 10% au patologie ginecologică separată care necesită interventii, de exemplu histeroscopie, fibroame”, explică dr. Iosif Niculescu, medic ginecolog.   Printre alte afecţiuni frecvent întâlnite la pacientele care ajung la clinica de menopuză se numără tulburările de statică genitală şi incontinenţă la efort, infecţiile urinare, patologie endocrină asociată (hipertiroidie sau alte afecţiuni), diabet şi obezitate, patologie cardiovasculară (în special hipertensiune). Lipsa efectului protectiv al estrogenului face ca femeile la menopauză să fie mult mai predispuse la complicaţii în cazul unei infectii cu Sars-Cov2, un motiv în plus pentru care vaccinarea este recomadată pentru femeile din această categorie.  

Terapia PRP în sfera genitală

Pentru pacientele care intră la menopauză sau aflate în pre-menopauză, OMS recomandă suplimentarea hormonală în două situaţii: simptomele neuro-vegetative care alterează calitatea vieţii şi problemele din sfera uro-genitală. Nu întotdeauna însă aceasta rezolvă a doua categorie de probleme, de aceea, Clinica de Menopauză lansează o serie de tehnici de ultimă generaţie.

Una dintre cele mai noi şi de succes forme de terapie adjuvantă pentru problemele legate de menopauză şi nu numai este terapia de rejuvenare a ţesuturilor din sfera genitală cu plasmă (PRP). În această tehnică se înjectează, în diferite zone în funcţie de patologie, propria plasmă bogată în plachete sangvine, stimulând procesele de reparare şi regenerare a ţesuturilor, prin activarea celulelor stem.  

„Exitstă o serie de patologii ginecologice, prezente la femeile de toate vârstele, pentru care aceast gen de terapie este foarte eficientă. De asemenea, ginecologia reconstructivă foloseste cu succes această tehnică pentru tratamentul cicatricilor sau reglarea florei vaginale. Pentru femeile aflate la menopauză acesastă tehnică ameliorează în special efectele sindomului uro-genital”, spune dr. Vasilika Gero, medic ginecolog specializat în terapia PRP.

Aveastă procedură are o serie de indicaţii medicale precum candidoză recurentă, tratamentul atrofiei vaginale, tratamentul incontinenţei urinare de grad mic şi a cisitelor recidivante, tratamentul distrofiilor vulvare în stadii incipiente, tratamentul ectopiei colului uterin (inflamaţie, rană diagnosticată, etc), îmbunătăţirea calităţii endometrului (mai ales pentru FIV). În acelaşi timp, efectele acestor intervenţii contribuie mult la îmbunătăţirea vieţii sexuale afectată de menopauză şi la eliminarea disconfortului legat de atrofia vaginală. 

Conform Eurostat, durata medie de viaţă a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză. Dacă în 1998 erau în evidenţă 477 de milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creştere (mediana la 54 de ani), deşi factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenţi în viaţa femeilor - obezitate, fumat, sedentarism.