Marie Fredriksson a fost diagnosticată cu tumoare la creier în anul 2002, după ce s-a prăbuşit pe podeaua bucătăriei. În 2016, vedeta s-a retras din viaţa artistică, din cauza efectelor bolii. Dar ce este şi cum se manifestă cancerul cerebral?

Specialiştii ne atrag atenţia că în ultimii ani, incidenţa tumorilor cerebrale a crescut foarte mult, boala putând apărea la orice vârstă, inclusiv la copiii foarte mici. Diagnosticul se pune cu ajutorul unor analize precum imagistica prin rezonanţă nucleară (IRM), tomografia şi biopsia. Cu cât este descoperită mai devreme, în stadiile I şi II, tumoarea cerebrală malignă are şanse de a nu mai recidiva, spre deosebire de cele depistate în stadiile III şi IV, care pot reapărea după operaţia chirurgicală.

De câte tipuri sunt tumorile cerebrale

Există tumori cerebrale primare – se dezvoltă chiar la nivelul celulelor creierului şi metastaze cerebrale, rezultat al propagării cancerului provenit din alt proces malign din corp. Tumorile primare pot fi: gliale (provin din celulele gliale – implicate în desfăşurarea normală a activităţii şi funcţiilor celulelor nervoase), neuronale (provenite din celulele nervoase), meningeale (aflate la celulele învelişurilor care acoperă creierul), scwanoame (de la celulele tecilor nervoase). Glioamele includ glioblastomul multiform (formă agresivă a bolii) şi astrocitoamele.

La ce simptome să fii atent

La fel ca în multe alte tipuri de cancer, cel de la nivelul creierului poate fi lipsit de simptome în faza incipientă. Pe măsura înmulţirii necontrolate a unor celule, se exercită o compresie pe centrii nervoşi, lucru duce la apariţia simptomelor. Ceea ce trebuie să ne alarmeze sunt durerile de cap accentuate, mai ales dimineaţa, şi cefaleea care se intensifică pe parcursul mai multor săptămâni, mai ales în poziţia culcat. Când durerea de cap este însoţită şi de vărsături, este foarte probabil să fie vorba de o tumoare, fiind necesară prezenţa de urgenţă la medic. Simptomatologia variază în funcţie de localizarea tumorii la nivelul creierului şi include: greaţă, tulburări de comportament, de memorie, de limbaj şi de vedere, modificări ale mersului sau de echilibru, scăderea forţei musculare de la mâini sau de la picioare şi, în cazuri grave, coma.

Radiaţiile, cauză importantă a bolii

Printre cele mai frecvente cauze ale cancerului cerebral se numără expunerea la radiaţii (în scop terapeutic sau în urma unui accident nuclear) şi la diverse chimicale (formaldehidă, solvenţi). În ceea ce priveşte folosirea telefonului mobil, studiile sunt contradictorii. Există totuşi o relaţie de cauzalitate între durata folosirii acestuia şi apariţia tumorilor cerebrale. Cel mai recent studiu pe acest subiect, realizat de cercetătorii francezi, arată că riscul de îmbolnăvire este mai mare la cei care vorbesc la mobil o jumătate de oră pe zi. În 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat undele telefoanelor mobile ca având potenţial cancerigen. Traumatismele craniene, consumul excesiv de alcool şi fumatul sunt alţi factori incriminaţi de apariţia cancerului cerebral.