Boala care este a treia cauză de deces din lume. În jur de 1 milion de români o au

1 tuse cronica jpg jpeg

Pe 17 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC). Cu această ocazie, dar şi pentru că noiembrie este Luna Sănătăţii Plămânilor, Societatea Română de Pneumologie atrage atenţia că BPOC este în prezent a treia cauză de deces la nivel global.

Tema din acest an, „Sănătatea plămânilor – Mai importantă ca niciodată” subliniază că povara BPOC persistă şi în timpul pandemiei de COVID şi că nu există un moment mai bun pentru a ne concentra asupra sănătăţii plămânilor noştri.

Păstrarea plămânilor sănătoşi include evitarea ţigărilor, a poluării aerului sau a expunerilor profesionale, menţinerea unui stil de viaţă activ, vaccinarea antipneumococică, antigripală şi anti-COVID, respectarea programărilor medicale şi administrarea corectă a medicamentelor.

Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această boală, iar un milion dintre ei sunt români. Din păcate, mai mult de jumătate dintre oamenii care suferă de BPOC nu ştiu că sunt bolnavi, pentru că simptomele timpurii pot fi uşor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producţie cronică de spută, senzaţie de sufocare, oboseală).

„Pandemia a creat provocări la care a trebuit să ne adaptam din mers, iar în acest sens, Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienţilor români punând la dispoziţie un site, www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienţii pot suna ca să se programeze la consultaţii la pneumologii români.” spune prof. dr. Roxana Maria Nemeş, preşedinta Societăţii Române de Pneumologie.

„Principalul factor de risc pentru BPOC şi pentru cancerul pulmonar este fumatul. Principalul element infaust este diagnosticul tardiv al acestor afecţiuni, din cauza lipsei unor simptome specifice. O persoană care are BPOC şi fumează mult are de 6 ori mai mare riscul să facă şi cancer pulmonar. Pacienţii mari fumători cu BPOC trebuie evaluaţi periodic pentru o depistare timpurie a cancerului pulmonar, ceea ce ar duce la creşterea speranţei de viaţă a acestor pacienţi." spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedinta Secţiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie.

„Sărbătorim Ziua BPOC pentru a doua oară în peisajul înnegurat de pandemia de COVID 19. Sigur că multe lucruri le-am regândit în acest context, de la asistenţa la distanţă a acestor pacienţi, până la medicaţiile de fond şi riscul de infecţie, de spitalizare, de exacerbare sau de prognostic infaust. Suntem siguri că în timp vom putea depăşi împreună toate aceste bariere şi că această categorie de pacienţi cronici va reveni încet, încet la acel regim normal de consultaţii şi asistenţă medicală care să acopere principalele deficienţe constatate în trecut: subdiagnostic, depistare precoce, complianţă scăzută la terapie.” spune prof. dr. Florin Mihălţan, ex-preşedinte al Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.

„Studiile desfăşurate până în prezent la nivel mondial au demonstrat că pacienţii fumători cu BPOC, odată infectaţi cu virusul sars CoV 2 au dezvoltat forme mai severe de boală, cu o spitalizare mai lungă şi cu un risc de deces mai crescut. Astfel, recomandarea de a renunţa la fumat, care nu trebuie niciodată omisă la pacientul cu BPOC, capătă o noua dimensiune şi un plus de greutate în această perioadă.” spune dr. Monica Marc, medic primar pneumolog, preşedinta Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie.

„BPOC-ul reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate la nivel mondial, fiind o patologie complexă pulmonară, dar şi cu manifestări la nivelul întregului organism, mai ales în stadiile avansate de boală. Identificarea precoce a acestei boli şi instituirea tratamentului încă din fazele incipiente duce la scăderea ritmului de progresie a bolii şi creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Beneficiile managementului corect şi continuu al acestei patologii se regăsesc şi la nivel economic şi social, iar exacerbările BPOC-ului în special, prin complexitatea lor, reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate.” spune prof. dr. Doina Todea, preşedinta Secţiunii de fiziologie respiratorie a Societăţii Române de Pneumologie.

„BPOC înseamnă mai mult decât o boală. Înseamnă ani pierduţi din viaţă, deces prematur, dizabilitate funcţională. Înseamnă internări repetate în spital  şi în formele severe să rămâi dependent de concentratorul de oxigen. Înseamnă lupta pentru fiecare gură de oxigen. Doar luptând împreună alături de pacienţi, dar şi de factorii decidenţi putem să mai uşurăm din povara acestei boli.” spune prof. dr. Cristian Oancea, secretar general al Societăţii Române de Pneumologie.

Pneumologii reamintesc faptul că spirometria rămâne cea mai importantă metodă de diagnosticare şi investigare a funcţiei pulmonare, recomandată nu doar persoanelor aflate la risc, ci şi tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor.

 

Sănătatea plămânilor şi BPOC-ul: 8 paşi de urmat

Mulţi pacienţi devin mai sedentari după un diagnostic de BPOC. O viaţă activă creşte calitatea vieţii şi scade atât spitalizările, cât şi mortalitatea.

2. Nu uita să iei tratamentul!

Pacienţii cu BPOC trebuie să-şi ia tratamentul în mod corect.

3. Ai grijă la alimentaţie!

Menţinerea unei greutăţi corporale normale este importantă la pacienţii cu BPOC. Suplimentarea nutriţională la pacienţii malnutriţi poate provoca creşterea în greutate şi poate aduce îmbunătăţiri.

4. Nu uita sa mergi la control cu regularitate!

Păstrează legătura cu medicul curant şi mergi periodic la control pentru o evaluare a tratamentului.

5. Vaccinează-te!

Vaccinările pot reduce bolile grave şi decesele în BPOC, fie că vorbim despre COVID-19 sau despre alte infecţii respiratorii. În plus, s-a demonstrat că vaccinările reduc exacerbările.

6. Realibitarea pulmonară.

Reabilitarea pulmonară ajută la îmbunătăţirea simptomelor şi calităţii vieţii, dar şi la menţinerea unei implicări fizice şi emoţionale a pacienţilor în activităţile de zi cu zi. În zonele în care programele de reabilitare pulmonară nu sunt disponibile, pacienţii pot apela la plimbări pe jos sau pe bicicletă staţionară.

7. Redu expunerea la substanţe toxice!

Fumul de tutun, poluanţii aerului din interior şi exterior, precum şi substanţele toxice sunt toţi factori de risc pentru BPOC.

8. Încearcă să reduci riscul de COVID!

Pacienţii cu BPOC trebuie să fie stricţi în adoptarea măsurilor de prevenire a infecţiei cu COVID-19. Distanţarea socială, purtarea măştii de protecţie, spălatul pe mâini şi vaccinarea sunt extrem de importante.

Alegerea şi declararea lunii noiembrie ca „Luna sănătăţii plămânilor” nu este deloc întâmplătoare, deoarece este şi Luna de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, la care se adaugă şi alte trei date importante: Ziua Mondială a Pneumoniei (12 noiembrie), Ziua Mondială a BPOC (17 noiembrie) şi Ziua Naţională fără Tutun (18 noiembrie).

Citeşte şi: Care sunt motivele care duc la cronicizarea tusei  

Surse:

https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2021/10/World-COPD-Day-Infographic.pdf

https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2021/10/Newsletter-World-COPD-Day-2021_v2.pdf

https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2020/12/GOLD-2021-POCKET-GUIDE-v2.0-14Dec20_WMV.pdf