Ne face peştele mai deştepţi? Răspunde dr. Alina Epure

Este important ca dieta noastră să conţină şi alimente cu beneficii pentru creier. Iar unul dintre alimentele despre care se spune că aduce beneficii pentru sănătatea creierului este peştele. 

Ce spune nutriţionistul Alina Epure

În cartea sa lansată recent, "Secretul longevităţii şi vitalităţii" (ed. Trei), dr. Alina Epure răspunde la întrebarea "Ne face peştele mai deştepţi?". 

"Răspunsul este DA, categoric că se îmbunătăţeşte funcţia cognitivă dacă introducem cel puţin două porţii de peşte de captură în fiecare săptămână, evitând prăjirea acestuia, deoarece peştele prăjit nu aduce niciun beneficiu. 

În cadrul Universităţii de Medicină St. Louis, Washington, prof. dr. Cyrus Raji, specialist în boala Alzheimer, demenţă şi dezechilibre cognitive, a efectuat multiple cercetări pentru a evidenţia factorii care influenţează benefic sănătatea creierului. Prezint un studiu din anul 2011, realizat pe un lot de 260 de persoane, cercetarea evaluând funcţia cognitivă şi cantitatea de peşte integrată în meniul săptămânal. După zece ani, specialistul a reevaluat funcţia cognitivă la persoanele care au introdus cel puţin o porţie de peşte în fiecare săptămână şi a observat o creştere a materiei cenuşii în hipocampus şi cortex. O scădere de cinci ori a riscului de a dezvolta boala Alzheimer a fost identificată la subiecţi, precum şi o îmbunătăţire a stării generale. 

Printr-o creştere a aportului de grăsimi sănătoase omega 3, pot fi minimizate efectele generate de consumul alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr, deşi ideal ar fi să le eliminăm pe cele din urmă", explică dr. Alina Epure în cartea sa, "Secretul longevităţii şi vitalităţii".

De ce sunt importante grăsimile sănătoase pentru creier

Membranele celulelor cerebrale au în componență grăsimi de tipul acizilor grași Omega-3. „Pentru structura creierului sunt esenţiale grăsimile (lipidele), structura a aproximativ 2 treimi din creier fiind constituită din grăsime. Un rol central structural şi funcţional îl au, în acest sens, grăsimile Omega-3, în mod special DHA (acidul docosahexaenoic), şi EPA, a căror sursă principală este peştele (mai ales somonul, heringul şi macroul), cărora li se adaugă acidul alfa-linolenic (ALA), de provenienţă vegetală (în mod special seminţele de in)”, afirmă medicul nutriționist Adrian Copcea.

Vezi şi: Dislipidemia, afecţiunea pe care o poţi avea fără să ştii. Ce arată un studiu recent