Cum se manifestă bullying-ul la locul de muncă. Psihologul explică

Când spui bullying, primul lucru care le vine în minte celor mai mulți este o clasă în timpul unei ore de matematică. Protagonistul sau victima bullying-ului este un copil care, după ce în pauză a fost tachinat și umilit de colegii lui, rămâne mut în fața exercițiului, deși știe să-l rezolve. Din păcate, același tip de întâmplare, dar amplificată, poate fi întâlnit și în lumea adulților, în medii unde se presupune că cei care formează respectivul context, au un scop comun. Da, vorbesc despre locul de muncă, unde toți se presupune că se concentrează pe a-și face datoria.

Bullying-ul la locul de muncă este definit ca un comportament ostil sau de excludere, uneori, chiar un comportament care intimidează, care are efecte pe plan fizic, dar și emoțional. Această modalitate de intimidare are trei modalități de bază în care poate fi exprimată, anume bullying fizic, psihologic și verbal. În rândul adulților, bullying-ul poate avea forme mai subtile, ținând cont de dezvoltarea creierului și de experiența căpătată. Locul de muncă devine un mediu prielnic acestui tip de hărțuire din cauza diferențelor inter-individuale, ale contextului de viață, dar și ale modului în care oamenii reacționează la diferite întâmplări care declanșează sentimente de inferioritate. Uneori, bullying-ul este făcut și de către subordonați către superiori, iar acest lucru este datorat, pe de o parte, sentimentului de inferioritate pe care aceștia îl au, dar și nemulțumirilor legate de atitudinea superiorilor. Acest tip de bullying apare sub forma sabotajului, atunci când imaginea liderului depinde în mare măsură de rezultatele muncii angajaților.

La adulți, bullying-ul este generat, în primul rând, de treapta ierarhică pe care se află agresorul și victima. Acest fenomen este rezultatul dorinței de a înainta pe scara ierarhică, fără a ține cont de sentimentele altcuiva.

EXEMPLE DE BULLYING

· Intimidarea victimei prin lipsa de apreciere pentru munca sa;

· Amenințările privind concedierea;

· Sarcini imposibil de realizat;

· Deadline-uri imposibile:

· Monitorizarea excesivă;

· Umilirea în fața colegilor etc.

MĂSURI CARE POT FI LUATE

· Aducerea situației în discuție, în cadrul ședințelor cu HR-ul;

· Ținerea evidenței comportamentelor de bullying;

· Aducerea la cunoștința manager-ului;

· Încercarea de a purta o discuție calmă, cu argumente logice, cu cel de la care pornește bullying-ul etc.

Articol scris de Sima Simina Maria, psiholog

Foto: Shutterstock