Te poţi vindeca de alergii? Cum acţionează vaccinul antialergic
Persoanele cu alergii pot lua în considerare vaccinarea antialergică, dar pentru a şti dacă este indicat lor este nevoie ca imunoterapia să fie recomandată de medicul alergolog.
Prin imunoterapia cu vaccin antialergic, cunoscută şi ca desensibilizare, sistemul imunitar este modificat astfel încât acesta să devină tolerant cu alergenii, adică substanţele care produc simptome. „Acest tip de tratament se adresează pacienţilor care au simptome de rinită/conjunctivită alergică, cu sau fără astm asociat, induse de expunerea naturală la un alergen aeropurtat (polenuri, în cazul rinitelor alergice sezoniere), la care mecanismul alergic a fost evidenţiat prin investigaţiile de specialitate (teste alergologice)”, explică dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică.
De vaccinarea antialergică pot beneficia şi copiii şi pacienţii cu astm sau alergii severe (şoc anafilactic), condiţia fiind ca boala (alergia) să fie controlată şi monitorizată.
Citeşte şi: Cum îţi dai seama dacă ai alergie la carne?
În ce constă desensibilizarea
Tratamentul de tip imunoterapie se poate administra pe cale injectabilă sau sublinguală, necesită continuarea lui timp de 3-5 ani şi este recomandat şi monitorizat de specialiştii în alergologie.
Vaccinul se administrează prin creşterea treptată a dozelor, până se ajunge la o doză de înteţinere. Iniţial, se administrează săptămânal, apoi lunar. După un timp, dispare necesitatea de a mai lua medicamente antialergice.
Vaccinul antialergic poate avea reacţii adverse precum roşeaţa la locul injecţiei, urticaria, crizele de astm. Aceste reacţii sunt tratate de medicul alergolog.
Ce efecte se pot observa
Este indicat ca desensibilizarea să fie începută mai devreme, în primii 2-3 ani de la debutul alergiei, cu atât sunt mai mari șansele de reușită. De asemenea, dacă imunizarea se începe în copilărie, probabilitatea de vindecare a alergiei este mare. Imunoterapia este singurul tratament curativ al alergiei.
„Efectele benefice sunt: modificarea evoluţiei naturale a bolii, reducerea manifestărilor alergice respiratorii şi a nevoilor de administrare a medicaţiei simptomatice, reducerea riscului de dezvoltare a astmului şi a unor noi sensibilizări la alte alergene”, afirmă dr. Camelia Berghea.
Citeşte şi: Alergia la ambrozie: simptome, tratament şi sfaturi pentru a o ţine sub control