Ocluzia intestinală: ce îi determină apariția și ce complicații poate cunoaște. Ce spune medicul

Ocluzia intestinală reprezintă un blocaj sau o întrerupere a evacuării conținutului tubului digestiv.

„Această este de două tipuri: mecanică sau paralitică. Ocluzia intestinală mecanică este determinată de un obstacol iar cea paralitică, denumită și ileus, este cauzată de lipsa contractilității tubului digestiv, practic o paralizie a intestinelor. În 80% din cazuri, sediul ocluziei intestinale mecanice este intestinul subțire”, spune medicul specialist gastroenterolog Adelina Popescu

De ce apare afecțiunea

Ocluzia intestinală mecanică este o urgență chirurgicală comună. „Această afecțiune apare cel mai frecvent când există un blocaj în evacuarea intestinelor. În amonte de obstacol, apare o distensie progresivă a tubului digestiv, determinată de acumularea excesivă de gaze și lichide ce nu mai pot fi eliminate în mod natural. Ulterior, apare o inflamație a intestinelor care se poate complica cu ischemie și necroză, adică nu se mai vascularizează corespunzător, complicație cu risc mare de deces”.

Cum se manifestă ocluzia intestinală

Ocluzia intestinală se manifestă prin durere abdominală, greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, distensie abdominală importantă și absența tranzitului pentru fecale și gaze. „Uneori pot apărea sângerări rectale asociate tumorilor de colon. Durerea abdominală apare sub formă de crampe, la interval de câteva minute. Dacă această devine continuă și intensă, semnalează apariția complicațiilor, precum perforația sau ischemia. În funcție de sediul obstacolului, vărsăturile pot fi cu conținut alimentar atunci când blocajul este la nivelul intestinului subțire sau fecaloid, când blocajul este la nivelul colonului. Distensia abdominală este ca o balonare excesivă care împiedică pacientul să respire corespunzător și îi creează un disconfort abdominal continuu. Absența tranzitului pentru fecale și gaze poate apărea la 24-48 ore de la debutul durerii”, adaugă medicul.

Cauze și factori de risc

Ocluzia intestinală mecanică are multe cauze și sunt împărțite în funcție de localizarea lor față de intestin. Exemple:

●       Extaluminale, adică din exteriorul intestinului

-          Aderențe – apărute în urmă intervențiilor chirurgicale abdominale, diverticulitei, bolii Crohn, peritonitei.

-          Hernia – de perete abdominal, inghinală, femurală, diafragmatică

-          Volvulus – constipație cronică, malformații congenitale

-          Invaginație intestinală – telescoparea unei anse intestinală în alta

-          Abcese intraabdominale – diverticulita, apendicită, boală Crohn

-          Carcinomatoza peritoneală – metastaze ale cancerelor de colon, ovarian, gastric, pancreatic, col uterin etc

-          Endometrioza

●       Intraluminale, din interiorul intestinului

-          Malformații congenitale  - atrezie, duplicație

-          Cancer de colon sau intestin subțire

-          Polipi voluminoși

-          Stenoze anastomotice – îngustari la nivelul intestinelor cusute în timpul operațiilor

-          Stenoze inflamatorii – îngustați ale intestinelor în boala Crohn, boală diverticulară

-          Enterită rădică – inflamația intestinelor apărută în urmă iradierii abdominale

-          Calculi biliari

-          Membrane congenitale

-          Fecale impactate

-          Corpi străini înghițiți accidental

-          Paraziți

-          Traumatism abdominal

„Ocluzia intestinală paralitică sau ileusul apare în mod obișnuit după orice intervenție chirurgicală abominalî, dar se remite în primele zile postoperator. Alte cauze pot fi: peritonita, ischemia intestinală sau medicamentele opioide, care paralizează musculatura intestinală.

În 90% din cazuri, ocluzia intestinală mecanică este determinată de aderențe, hernii și cancere de tub digestiv”.

Cât contează alimentația

Alimentația unei persoane fără intevenții chirurgicale abdominale anterioare nu are niciun rol în declanșarea vreunui episod de ocluzie intestinală. „Însă, la pacienții cu sindrom aderențial care au risc de apariție a ocluziei intestinale, mesele trebuie să fie dese și reduse cantitativ pentru a împiedică distensia bruscă a tubului digestiv cu o cantitate mare de alimente, fapt ce ar putea precipita ocluzia”, mai spune medicul Adelina Popescu.

Care sunt metodele de diagnostic ale ocluziei intestinale

Diagnosticul ocluziei intestinale pornește de la simptomatologia și examinarea pacientului. „Prima investigație imagistică relevantă este radiografia abdominală pe gol, în urmă căreia se decelează semnele ocluziei intestinale; apoi, se recomandă efectuarea tomografiei abdominale care are rolul de a stabili cauza ocluziei și posibilele complicații asociate. De asemenea, se recoltează teste din sânge pentru relevarea dezechilibrelor hidroelectrolitice ce însoțesc frecvent ocluzia intestinală”.

Ce complicații pot apărea

Complicațiile ocluziei intestinale pot fi perforația intestinală, ischemia intestinală, necroza intestinală și chiar decesul

Tratmentul ocluziei intestinale se face în funcție de cauza declanșatoare. „În 20-30 % din cazuri se intervine chirurgical pentru îndepărtarea obstacolului, fie prin rezecția tumorilor intestinale sau a aderențelor, fie prin îndepărtarea unui segment intestinal îngustat. De asemenea, se intervine chirurgical și în cazul apariției complicațiilor precum perforația, ischemia sau necroza intestinelor. Există însă și situații care se rezolva facil, precum ocluzia determinată de un fecalom, care poate fi îndepărtat prin clismă evacuatorie. Cel mai important lucru este ca pacientul să se prezinte la camera de gardă atunci când are simptome de ocluzie intestinală, iar asta pentru a împiedica apariția complicațiilor”.