Medic: „În cazul diabeticilor, după 6 luni de la operația bariatrică, glicemia poate reveni la normal”

Obezitatea este o adevărată problemă de sănătate, prin numeroasele implicaţii pe care le are asupra sănătăţii. Chirurgia obezităţii poate fi o soluţie pentru anumite persoane, iar mai multe despre acest subiect ne vorbeşte medicul chirurg Ionuț Hutopilă.

Operaţia bariatrică reduce obezitatea şi ameliorează diabetul de tip 2. Foto: Shutterstock

Ce este de fapt chirurgia obezității? Ce proceduri cuprinde?

Termenul comun de chirurgia obezității este folosit frecvent în locul titlului medical de chirurgie bariatrică și metabolică, cu toate că acesta din urmă exprimă mult mai bine scopul acestei chirurgii, care cuprinde atât tratamentul greutății (bariatric=baros (din greacă) =greutate), cât și tratamentul bolilor metabolice (diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, apnee de somn, steatoză hepatică, hiperlipidemie etc.)

Chirurgia obezității este o ramură a chirurgiei digestive, care presupune efectuarea unor tehnici chirurgicale care modifică porțiunile inițiale ale tubului digestiv cu rol în depozitarea și digestia alimentelor (stomac, intestin subțire). Rezultatele acestor intervenții chirurgicale constau în instalarea unor simțuri care reduc consumul de mâncare precum: diminuarea până la dispariția senzației de foame, apariția rapidă a senzației de sațietate (stomac plin), reducerea toleranței pentru unele alimente îndulcite.

În ziua de azi, intervențiile chirurgicale bariatrice sunt realizate pe cale minim invazivă (laparoscopică sau robotică), care presupune efectuare câtorva incizii de mici dimensiuni (3-12 mm) la nivelul abdomenului, având ca urmare recuperarea postoperatorie rapidă, șanse reduse de complicații și cicatrici minime tegumentare.

Există o varietate de proceduri chirugicale bariatrice și metabolice, care pot fi împărțite după mecanismul de acțiune în mai multe tipuri. Pot fi tehnici restrictive, care reduc cantitatea alimentelor înghițite și presupun balon intragastric, endosleeve, inelul gastric – lap band, gastrectomia longitudinală laparoscopică – gastric sleeve, plicatura gastrică, gastroplastia verticală cu bandare). Există și tehnici malabsorbtive, care reduc absorbția alimentelor în tubul digestiv precum diversia bilio-pancreatică, diversia bilio-pancreatică cu duodenal switch și tehnici mixte – cu efecte restrictive și malabsorbtive precum gastric bypass pe ansă în Y, gastric bypass pe ansă continuă, S-ADI single anastomosis duodeno-ileal bypass cu gastric sleeve și altele din categorie.

Cele mai folosite tehnici ale momentului la nivel mondial în ordinea frecvenței utilizării sunt următoarele: gastrectomia longitudinală laparoscopică (gastric sleeve), gastric bypass pe ansă în Y, gastric bypass pe ansă continua și inel gastric.

 Care sunt indicațiile pentru chirurgia obezității?

Tratamentul chirurgical al obezității este indicat atunci când pacientul nu reușește să obțină scăderea în greutate prin metode conservatoire, adică prin dietă, activitate fizică, medicație, după încercări repetate, într-o lungă perioadă de timp.

Această condiție nu este însă suficientă, pacientul trebuind să prezinte cel puțin unul dintre următoarele criterii:  obezitate de grad III (BMI ≥ 40 kg/mp) fără boli asociate sau obezitate de grad II ( BMI ≥ 35 kg/mp) cu una sau mai multe afecțiuni asociate. Peste 25 de afecțiuni sunt în legătură cu instalarea obezității, cele mai cunoscute fiind diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, apneea de somn, hiperlipidemia, steatoza hepatică, boala de reflux gastroesofagian, insuficiența venoasă, afecțiunile articulare. Afectarea stării funcționale a corpului și a calității vieții reprezintă un alt criteriu important pentru considerarea chirurgiei bariatrice drept variantă de tratament.

Vârsta pacienților reprezintă un criteriu de selecție, sunt acceptați cei cu vârste între 18 și 65 de ani, dar și copii și adolescenți aflați în situații particulare.

Care sunt avantajele chirurgiei bariatrice pentru pacienţii cu diabet de tip 2?  

Diabetul este definit ca o incapacitate a organismului de a produce suficientă insulină pentru a controla nivelul glucozei (zahărul din sânge). Această afecțiune are un debut insidios, fără simptome neapărat. Cauzele diabetului sunt multiple: mediul socio-economic, factorii de mediu și moștenirea genetică. Dacă asupra unora dintre aceștia nu putem interveni direct (moștenirea genetică), există și condiții pe care le putem corecta legat de stilul de viață, de alimentație, supraponderea sau obezitatea, în special cea localizată centroabdominal.

În peste 70% dintre cazuri, diabetul zaharat de tip 2 este asociat cu suprapondere sau obezitate. Obezitatea reprezintă un factor de risc în evoluția diabetului zaharat prin dezechilibrul hormonal și nevoia crescută de tratament.

Este foarte important ca persoanele cu diabet să mențină un bun control asupra bolii pentru a reduce și evita complicațiile pe termen lung: insuficienţă renală, piciorul diabetic, retinopatie diabetică.

Intervențiile metabolice sunt foarte eficiente în cazul pacienților care suferă de diabet zaharat de tip 2. Conform unui studiu intern desfășurat în spitalul nostru, în peste 75% din cazuri pacienții renunţă la tratamentul de diabet, iar valorile glicemiei reintră în normal încă din primele 6 luni după operația metabolică.

Care sunt contraindicațiile chirurgiei bariatrice?

Contraindicațiile chirurgiei bariatrice sunt reprezentate de toate acele situații care sunt în afara indicațiilor precizate anterior. Astfel, chirurgia obezității nu este indicată dacă pacientul prezintă afecțiuni neoplazice, ciroză hepatică, afecțiuni cardiovasculare în stadiu avansat, boli psihiatrice decompensate sau dacă are dependență de alcool sau substanțe interzise (droguri).

Ce riscuri presupun aceste operații?

Riscurile interventiilor chirurgicale bariatrice sunt reduse atunci când sunt efectuate în centre destinate tratamentului pacienților cu obezitate și boli asociate, fiind raportate într-un procent asemănător intervențiilor uzuale din chirurgia generală (ex. colecistectomia laparoscopică). Complicațiile postoperatorii pot fi imediate sau la distanță și sunt legate de tipul intervenției chirurgicale, riscul individual, vârstă, comportament etc. Riscurile imediate sunt legate de apariția unei posibile hemoragii, fistule, cheaguri sangvine, infecții, obstrucții. Cele tardive sunt frecvent reprezentate de carențe nutriționale prin lipsa de complianță a pacienților, de hernii sau stenoze.

Ce pregatire preliminară este necesară și cum se desfasoară operația de chirurgie bariatrică?

Pregătirea preopratorie începe cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale și constă în respectarea unei diete bazată pe lichide, fără ingestia de alimente solide, în stimularea evacuării intestinale cu laxative ușoare administrate oral, în toaletarea corpului cu soluție de betadină și efectuarea de anticoagulant injectabil cu scopul de a preveni formarea cheagurilor de sânge.

Intervențiile chirurgicale bariatrice se desfaşoară sub anestezie generală, cu ventilație mecanică (pacientul doarme). Operațiile sunt realizate cu ajutorul unor instrumente foarte subțiri introduse în abdomenul pacientului prin câteva incizii de mici dimensiuni (cale laparoscopică sau robotică). Chirurgul vede în interiorul abdomenului pacientului printr-un sistem televizat de înaltă performanță, care mărește imaginea și care permite efectuarea de gesturi chirurgicale precise și puțin traumatice. Timpul de realizare a intervențiilor chirurgicale este variabil depinzând de tipul operației și de particularitatile pacienților (obezitatea extremă, operațiile concomitente cu intervenția bariatrică, abdomenul cicatricial preexistent pot prelungi intervenția chirurgicală). După terminarea operației, pacientul este supravegheat în secția de terapie intensivă  pentru câteva ore, după care în condițiile unei evoluții favorabile este mutat în rezerva personală, începând perioada de recuperare postoperatorie.

Cât durează recuperarea și ce presupune?

Datorită tehnicii chirurgicale minim invazive, recuperarea postoperatorie este rapidă, cu dureri reduse comparativ cu chirurgia clasică, iar pacientul se poate mobiliza încă din prima zi după intervenția chirurgicală. Este permisă și chiar indicată postoperator menținerea igienei corporale prin efectuarea zilnică a dușului. Pentru că modificările chirurgicale au la bază suturi digestive a căror perioadă de vindecare este de aproximativ o lună, atunci există o serie de recomandări referitoare la alimentația postoperatorie. Dieta postoperatorie începe din spital,  din prima zi și este împărțită în 4 etape desfășurate timp de 1 lună,  cu trecerea progresivă de la lichide clare, la supe creme și piureuri până la solide foarte bine mestecate. Scopul acestei diete este de a nu forța organele recent operate și care se află în curs de vindecare.

Care sunt avantajele chirurgiei bariatrice comparativ cu chirurgia estetică de remodelare corporală prin care se îndepartează excesul de grasime?

Scopul chirurgiei bariatrice este de a îmbunătăți starea de sănătate a pacienților prin controlul greutății și a bolilor asociate. Scăderea în greutate are ca rezultat modificarea aspectului corpului, ceea ce poate atribui intervențiilor chirurgicale bariatrice și un caracter estetic. Totuși acesta este un efect secundar prin care energia înmagazinată în țesutul adipos în exces de la nivelul abdomenului și coapselor se reduce prin dezechilibrarea balanței energetice. În situația intervențiilor bariatrice, acest rezultat este menținut pentru o perioadă lungă de timp prin aportul energetic redus.

În situația chirurgiei estetice practicate pentru excesul adipos de la nivelul abdomenului sau coapselor la un pacient cu obezitate și care nu are un control al aportului oral energetic, există riscul dezvoltării locale a țesutului adipos (șorț abdominal) chiar și după procedura estetică. În această situație, chirurgia estetică tratează efectul excesului caloric și nu cauza, de aceea este recomandat ca înaintea unei proceduri de remodelare corporală să fie realizată scăderea ponderală și menținerea la greutatea dorită.

Dr. Ionuț Hutopilă, medic chirurg